Vulnerabilitatea structurală a economiei României: munca „la negru” şi „la gri”. Sancţionarea ei ar fi mai oportună decât impozit progresiv pe venit | Economica.net

Vulnerabilitatea structurală a economiei României: munca „la negru” şi „la gri”. Sancţionarea ei ar fi mai oportună decât impozit progresiv pe venit | Economica.net
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) identifică explicit munca nedeclarată ca fiind una dintre vulnerabilitățile structurale ale economiei românești și recomandă adoptarea unei strategii naționale coordonate, cu acţiuni de control comune ale ANAF şi Inspecției Muncii.

Costul fiscal al muncii nedeclarate sau parțial declarate din economia românească e estimat la 11,2 miliarde euro anual (circa 3% din PIB), arată autorii raportului „Efectul OECD – aderarea României la OECD - raport final", potrivit Economica.net.

Spre comparație, deficitul bugetar al României în 2025 a fost de aproximativ 7,65% din PIB, iar traiectoria de consolidare fiscală asumată față de Comisia Europeană indică o ajustare de circa 1% din PIB pe an. 

Câștigul teoretic maxim din formalizarea muncii nedeclarate la nivelul mediei UE27 ar acoperi trei ani din ajustarea necesară, fără nicio modificare a cotelor de impozitare, ci doar prin lărgirea bazei de impozitare, arată raportul „Efectul OECD – aderarea României la OECD – raport final” realizat de Blocul Naţional Sindical.

România, Bulgaria și Lituania sunt printre puținele state membre UE care nu au un cadru instituțional integrat de combatere a muncii nedeclarate și încearcă să acopere acest deficit de guvernanță prin majorări de taxe pentru contribuabilii captivi, mai spun autorii studiului antemenţionat.

Mai multe informații în materialul Economica.net.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A