Corecția vine din două direcții care acționează simultan pentru prima dată în mai mulți ani. Veniturile bugetare continuă să crească, cu 10% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce cheltuielile publice au intrat în scădere cu 1% față de același interval. Este prima reducere anuală a cheltuielilor din 2020 încoace, după un vârf de plus 22% înregistrat în 2024.
„Această reducere nu este un accident statistic. Ea vine din două direcții simultane: creșterea mai rapidă a veniturilor față de cheltuieli, un fenomen care apare pentru prima dată sustenabil din 2025, și, mai ales, din compresia fără precedent a cheltuielilor publice în 2026’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul think tank-ului economic Frames.
Raportul cheltuieli/venituri publice, cel mai direct indicator al echilibrului structural al bugetului, a coborât la 1,13 în 2026, cel mai mic nivel din toată seria 2020-2026.
„În termeni simpli: pentru fiecare leu colectat la buget, statul cheltuia 1,13 lei. Față de 1,32 în 2020 și 1,26 în 2025, corecția este considerabilă. Nu înseamnă că bugetul este echilibrat, 1,13 înseamnă că statul cheltuiește în continuare mai mult decât colectează. Dar înseamnă că distanța s-a redus dramatic”, adaugă Negrescu.
Venituri fiscale în creștere pe toți indicatorii
Impozitul pe venit și contribuțiile pentru muncă au urcat la 6,0% din PIB în primele cinci luni din 2026, cel mai ridicat nivel din seria disponibilă și cu un punct procentual peste nivelul din 2020. Creșterea este graduală și fără inversări, reflectând deopotrivă majorarea salariilor, care lărgesc baza de impozitare, și o colectare îmbunătățită.
TVA-ul colectat a ajuns la 2,9% din PIB, față de 2,6% în 2025 și 1,9% în 2020. Frames atrage atenția că această creștere are o componentă mecanică: într-o economie cu inflație de aproape 11%, valoarea nominală a tranzacțiilor taxate crește aproape automat, antrenând și TVA-ul colectat. Cheltuielile cu personalul bugetar au scăzut la 3,3% din PIB, față de 4,1% în 2020 și 2021, cel mai mic nivel din serie.
Salariile bugetarilor scad în termeni nominali
Poate cel mai vizibil efect al ajustării bugetare din 2026 este inversarea trendul salarial din sectorul public. Sub Guvernul Ciolacu, salariul mediu din sectorul public crescuse cu aproape 20% în termeni anuali în 2024, atingând un decalaj față de sectorul privat care nu mai fusese văzut din 2019. La apogeul din 2025, salariul mediu în sectorul public depășea 7.000 de lei, față de aproximativ 5.500 de lei în sectorul privat, potrivit Frames.
În 2026, indexul salariului mediu din sectorul public a intrat în teritoriu negativ. Salariile bugetarilor scad față de aceeași perioadă din 2025, în termeni nominali, o premieră în seria disponibilă, astfel că decalajul față de sectorul privat se comprimă rapid.
„Această compresie este inevitabilă și dezirabilă din perspectiva echilibrului bugetar. Un stat care plătește angajații cu 55% mai mult decât piața nu poate menține simultan și servicii publice de calitate și deficit controlat", afirmă managerul Frames.
Reversul acestei corecții, adaugă el, este presiunea crescută pe retenția personalului calificat din sănătate și educație, unde alternativa privată sau emigrarea sunt opțiuni concrete.
Ce urmează
Ajustarea din primele cinci luni din 2026 este un argument în plus pentru menținerea ratingului de țară al României la categoria investițională, a cărei reevaluare este așteptată în iulie. Frames consideră că datele fiscale curente pot influența pozitiv decizia agențiilor de rating, indiferent de instabilitatea de pe scena politică.
Întrebarea care rămâne deschisă este dacă ritmul de ajustare poate fi menținut în a doua jumătate a anului, când presiunile politice și sociale legate de reducerea cheltuielilor publice vor deveni mai vizibile.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
