Numărul companiilor românești care au deschis procedura insolvenței a crescut cu 15,5% în primele patru luni din 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ajungând la 2.524 de firme noi.
Acest val de insolvențe este dictat de un focar de 10 județe care concentrează sub 18% din totalul firmelor active, dar care generează aproape 27% din volumul național de insolvențe, cu un ritm de creștere de peste două ori mai alert decât restul țării.
Județele cu cele mai mari volume
Ordonarea economiei județene strict după numărul brut de insolvențe aduce în prim-plan polii economici maturi. Clasamentul de volum este dominat detașat de București, cu 487 de cazuri, urmat de Bihor (163), Cluj (151), Timiș (115) și Ilfov (107).
Marile aglomerări urbane (top 10) concentrează 52% din totalul firmelor active și generează 56,3% din totalul național de dosare (1.421 de insolvențe). Totuși, viteza cu care aceste mari economii locale cedează este de 10,84%, un ritm la jumătate comparativ cu restul țării.
Ritmul s-a mutat, de fapt, în provincie. Excluzând marile centre de business, restul județelor au înregistrat 1.103 insolvențe, adică o rată de incidență de 1,31 la mia de firme, respectiv o creștere de 22,15% de la an la an.
Județele cu cele mai mari riscuri
Dincolo de volumele absolute, presiunea economică se măsoară cel mai fidel prin rata de incidență, adică numărul de insolvențe raportat la totalul firmelor active dintr-un județ.
Paradoxal, volumul brut uriaș din marile orașe nu se traduce printr-un risc sistemic critic raportat la densitatea lor corporativă: Bucureștiul, cu cel mai mare număr de insolvențe, înregistrează o incidență de 1,43, ușor sub media națională, iar Ilfovul coboară la 1,26.
Media națională de 1,44 insolvențe la mia de companii funcționează doar ca un indicator ponderat. Adevăratul focar de risc, o problemă de fapt regională, iese la iveală abia la ierarhizarea strictă în funcție de rata de incidență.
Topul vulnerabilității este condus de Brăila, cu 2,80 cazuri la mia de firme – 48 de insolvențe la o bază de 17.124 de companii active, pe fondul unei creșteri de 60% față de aceeași perioadă din 2025. Urmează Bihor, cu 2,56 (163 de dosare la 63.664 de firme), și Buzău, cu 2,26 (60 de dosare la 26.547 de firme).
Dincolo de primele trei, clasamentul confirmă o presiune mai mare la granița de vest și de nord a țării. Bihor se află aici alături de Arad (2,12), Maramureș (2,07) și Satu Mare (1,89), iar în cazul Aradului și Maramureșului insolvențele aproape s-au dublat față de anul trecut (+92,86%, respectiv +84,09%).
Bihor e singurul din trio care apare și în topul de volum (locul 2 național, 163 de dosare), dar are dinamică ușor negativă (-0,61%), adică presiune ridicată și persistentă, nu o accelerare bruscă, spre deosebire de Brăila (+60%).
Acest top 10 al riscului concentrează doar 17,7% din totalul firmelor active din România (308.524 de companii), dar generează aproape 27% din volumul național de insolvențe (678 de cazuri).
Mai mult, viteza cu care aceste economii locale cedează este de 26,49%, un ritm de peste două ori mai alert comparativ cu restul județelor, unde dinamica se temperează la aproximativ 12%.
O criză de concentrare
Dincolo de presiunea simțită de mediul de business la nivel național, fenomenul pe care îl remarcăm în primele patru luni din 2026 este într-o mai mare măsură o criză de concentrare decât una generalizată. Zece județe care dețin sub 18% din firmele active produc aproape 27% din insolvențe. Riscul nu este distribuit uniform în economie, ci se adâncește acolo unde construcțiile, comerțul și transportul se suprapun cu județele vulnerabile.
Prin urmare, pentru creditori, furnizori, dar și autorități, o concluzie importantă este legată de precauție și, mai ales, de prevenție. Acestea pot fi țintite pe combinația de ramuri și regiuni unde presiunea este deja vizibilă. Totuși, în timp ce operatorii privați sunt obișnuiți să fie profilactici în perioadele mai dificile din economie, sprijinul din partea statului, perceput oricum insuficient, ar putea să fie și mai absent în contextul crizei politice care s-a suprapus pe criza economică.
Mai multe detalii despre sectoarele cu risc, evoluția lunară și concentrarea geografică, puteți citi în analiza Termene Business Hub care arată că numărul insolvențelor crește în 2026, dar criza nu e generalizată, cinci sectoare și zece județe ducând povara.
Notă privind datele. Analiza folosește rapoartele publice descărcate de pe platforma ONRC în a doua parte a lunii mai. Datele actualizate transmise ulterior de ONRC (11 iunie) la solicitarea Termene Business Hub arată 2.542 de insolvențe în primele patru luni din 2026 și 2.280 în aceeași perioadă din 2025, deci o creștere de circa 11,5%, nu 15,5%, diferența venind din dosarele publicate retroactiv în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI). Cu toate acestea, cifrele culese de ONRC pe 2 iunie rămân ele însele provizorii și vor fi probabil revizuite în sus în perioada următoare din același motiv. Cu alte cuvinte, orice cifră privind insolvențele recente trebuie citită întotdeauna ca o estimare în curs de consolidare. Tendința de creștere, concentrată sectorial și geografic, se confirmă în ambele variante. Din clasamente a fost exclusă secțiunea „activități ale gospodăriilor private” (112 entități), care cuprinde gospodării înregistrate ca angajatori de personal casnic, fără caracter comercial.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
