ANAF schimbă regulile pentru dosarul prețurilor de transfer. Ce spune Deloitte

Scris de
Amelia Turp
ANAF schimbă regulile pentru dosarul prețurilor de transfer. Ce spune Deloitte
ANAF a publicat un proiect de ordin care stabilește noi praguri valorice peste care companiile sunt obligate să întocmească dosarul prețurilor de transfer pentru tranzacțiile cu persoane afiliate. Documentul vine într-un context în care datele recente ale autorității fiscale confirmă că zona prețurilor de transfer rămâne una dintre cele mai expuse la risc fiscal. Adelina Bobe, Senior Manager Prețuri de Transfer la Deloitte România, atrage atenția că existența dosarului nu este suficientă pentru a evita obligații fiscale suplimentare la finalul unui control.

Documentul înlocuiește Ordinul 442/2016 și introduce distincții clare între marii contribuabili și restul firmelor, cu termene și proceduri diferite pentru fiecare categorie.

Marii contribuabili vor avea obligația de a întocmi anual dosarul dacă valoarea tranzacțiilor cu o persoană afiliată depășește anumite praguri calculate la cursul BNR din ultima zi a anului fiscal. 

Pragurile sunt de 100.000 de euro pentru prestări sau achiziții de servicii, 200.000 de euro pentru finanțări intra-grup generatoare de dobânzi, 250.000 de euro pentru tranzacții cu active necorporale și redevențe și 350.000 de euro pentru tranzacții cu active corporale,  toate valorile fără TVA. 

Dosarul trebuie întocmit până la termenul legal de depunere a declarației anuale de impozit pe profit și depus electronic prin SPV în termen de 30 de zile lucrătoare de la acel termen.

Pentru contribuabilii mici și mijlocii, obligația apare numai la solicitarea organului fiscal, în cadrul unui control, iar pragurile sunt mai reduse: 50.000 de euro pentru prestări sau achiziții de servicii, 60.000 de euro pentru finanțări intra-grup generatoare de dobânzi, 80.000 de euro pentru tranzacții cu active necorporale și redevențe și 100.000 de euro pentru tranzacții cu active corporale, toate fără TVA. 

Termenul de prezentare este între 30 și 60 de zile lucrătoare de la comunicarea solicitării, cu posibilitatea unei singure prelungiri de maximum 30 de zile lucrătoare.

Pragurile se calculează pentru fiecare persoană afiliată în parte, nu prin însumarea tuturor tranzacțiilor intra-grup, o diferență față de Ordinul 442/2016, care lua în calcul valoarea totală cumulată cu toți afiliații. Firmele care nu ating niciunul dintre pragurile aplicabile categoriei lor nu au obligația întocmirii dosarului. Cu toate acestea, organul fiscal poate solicita documentația și sub praguri, dacă o analiză de risc fiscal justifică această decizie.

Proiectul detaliază și conținutul dosarului, care trebuie să includă o analiză funcțională, un studiu de comparabilitate cu date din baze de date comerciale, justificarea metodei de stabilire a prețurilor și indicatorii de profitabilitate selectați. Studiul de comparabilitate trebuie prezentat și în format Excel editabil, cu toate societățile analizate, inclusiv cele respinse, și motivele de excludere.

Prevederile privind obligația anuală a marilor contribuabili acoperă tranzacțiile derulate începând cu 1 ianuarie 2026. Ordinul în sine, inclusiv procedurile de administrare precum inspecții fiscale, solicitări de dosar, ajustări, devine aplicabil abia după 1 ianuarie 2027. Pentru procedurile demarate înainte de această dată rămân în vigoare regulile actuale. 

Ce arată controalele recente

În ultimele 12 luni, inspectorii fiscali au analizat tranzacții intra-grup de peste 199 de miliarde de lei și au stabilit obligații fiscale suplimentare de aproximativ 655 de milioane de lei. Din această sumă, peste 386 de milioane de lei reprezintă impozit pe profit suplimentar, iar aproape jumătate (179 de milioane de lei) provine din ajustări de prețuri de transfer, potrivit datelor citate de Deloitte România.

Potrivit aceleiași surse, autoritățile nu verifică doar existența dosarului sau actualizarea analizei de comparabilitate, ci analizează tot mai atent coerența dintre documentație și realitatea operațională: funcțiile îndeplinite efectiv, activele utilizate, riscurile asumate și justificarea economică a tranzacțiilor intra-grup. Întrebarea centrală a unui control este dacă modelul de business descris în documentație corespunde modului în care compania operează în realitate.

De ce pierd companiile controalele pe prețuri de transfer, deși au dosarul pregătit?

Experții Deloitte identifică mai multe categorii de risc frecvent întâlnite în practică. Distribuitorii cu risc limitat sunt vulnerabili atunci când, deși documentați ca entități cu funcții și riscuri reduse, negociază în realitate condiții comerciale relevante, stabilesc discounturi sau gestionează relații importante cu clienții. 

În industria auto, producătorii contractați sau centrele de servicii remunerate pe bază de cost plus pot ridica probleme dacă rolul local a evoluat prin optimizarea proceselor, relații directe cu clienți OEM (original equipment manufacturer - producător de echipamente originale) sau contribuții tehnice semnificative, fără ca documentația să reflecte această evoluție. 

În IT, entitățile remunerate ca simpli prestatori de servicii de dezvoltare software sunt expuse când echipele locale contribuie substanțial la definirea soluțiilor tehnice, îmbunătățirea produsului sau la dezvoltarea know-how-ului.

Compania este pe pierdere sau înregistrează marje reduse – risc automat de prețuri de transfer?

În opinia Adelinei Bobe de la Deloitte, profitabilitatea redusă sau pierderile nu indică automat o problemă de prețuri de transfer, dar explicațiile trebuie susținute cu date concrete, nu cu afirmații generale. Cele mai solide poziții sunt cele care creează o legătură clară între evenimentele economice, impactul financiar și profilul funcțional al companiei. 

„În industria auto, de exemplu, reducerea comenzilor de la clienți OEM poate explica o absorbție insuficientă a costurilor fixe. În IT, profitabilitatea redusă poate fi legată de costuri de recrutare, integrare, proiecte amânate sau perioade de așteptare între două proiecte”, punctează ea. 

Serviciile intra-grup rămân una dintre cele mai sensibile zone de control. Contractele-cadru, facturile generice sau prezentările standard sunt rareori suficiente. Autoritățile caută dovezi operaționale concrete precum corespondență, minute ale întâlnirilor, fluxuri de aprobare și dovezi ale unui impact financiar sau operațional observabil la nivel local.

Astfel, companiile ar trebui să-și facă periodic un adevărat „health check” al serviciilor intra-grup astfel încât, dacă un control ANAF ar începe mâine, să poată răspunde rapid și convingător la următoarele întrebări: profilul funcțional descris în documentație reflectă activitatea desfășurată în prezent? Serviciile intra-grup sunt susținute prin documente operaționale și nu doar prin contracte și facturi? Există explicații pentru eventualele pierderi sau fluctuații semnificative de profitabilitate? Contractele sunt aliniate cu comportamentul efectiv al părților? Există documente care demonstrează beneficiul serviciilor intra-grup? Politica de prețuri de transfer aplicată poate fi explicată și susținută cu ușurință într-o discuție cu inspectorii fiscali?

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A
Distribuie acest articol