„Pentru ca acest demers să producă efecte reale, ar fi util ca ANAF să facă pasul următor: elaborarea și publicarea unei metodologii sau a unui ghid privind analiza serviciilor intragrup, construit pe baza principiilor OECD și aplicabil unitar la nivel național. Materialul ar trebui să fie disponibil și contribuabililor, fiind util în lumina unei abordări de tip "a level playing field". O astfel de abordare ar reduce diferențele de interpretare dintre structurile teritoriale și ar oferi contribuabililor predictibilitatea pe care administrația fiscală o invocă în propriul comunicat”, a declarat Alexandru Nanu.
În definitiv, spune el, succesul acestui program nu va fi evaluat după numărul inspectorilor instruiți și nici după prestigiul experților OECD implicați.
El va fi măsurat urmare a interacțiunilor viitoare cu inspectorii fiscali concretizate în constatările din cuprinsul rapoartelor de inspecție fiscală din următorii ani. Dacă acestea vor reflecta o analiză mai riguroasă, mai echilibrată și mai apropiată de standardele OECD și de realitatea economică, contribuabilii vor putea afirma că investiția în pregătirea inspectorilor și-a atins scopul.
În același timp, va aduce și un semn de predictibilitate pe acest subiect, amplu dezbătut de foarte mult timp. Dacă însă situațiile vor continua să difere de la o regiune la alta, iar practica în inspecții va fi în continuare subiectivă și neconsecventă, comunicatul ANAF va rămâne doar o declarație de intenție, respectiv o acțiune frumoasă de PR.
„Vestea bună este că sesizăm dorință și, în același timp, o inițiativă salutară, în ceea ce privește efortul de pregătire al inspectorilor fiscali. Vestea și mai bună ar fi să vedem și o schimbare în practică urmare a acestui efort”, a mai afirmat Nanu.
Faptul că 35 de inspectori fiscali au participat la sesiuni dedicate analizei serviciilor intragrup, într-un moment în care OECD revizuiește Capitolul VII din Liniile directoare privind prețurile de transfer, reprezintă un semnal că administrația fiscală își propune să își consolideze expertiza într-unul dintre cele mai dificile domenii ale fiscalității, consideră expertul fiscal.
Potrivit comunicatului ANAF, în cadrul instruirii au fost analizate „delimitarea exactă a tranzacțiilor, analiza bazei de cost și a cheilor de alocare, precum și evaluarea beneficiului obținut de contribuabil din achiziția serviciilor intragrup” și au fost discutate „modalitățile de aplicare a celor mai recente orientări OECD în activitatea de control și administrare fiscală”.
Aceste teme sunt, de altfel, exact cele care au generat cele mai multe controverse în inspecțiile fiscale din ultimii ani. Din experiența practică a consultanților și contribuabililor, analiza serviciilor intragrup a fost rareori una consecventă.
În lipsa unui ghid public al ANAF privind metodologia de analiză a acestor tranzacții, abordarea a depins, de multe ori, de dreptul de apreciere a echipelor de inspecție și chiar de regiunea în care se desfășura controlul, opinează Alexandru Nanu. Astfel, ceea ce într-o direcție regională era considerat suficient pentru a demonstra beneficiul serviciilor putea fi respins în alta, deși cadrul legal și recomandările OECD sunt aceleași.
Din această perspectivă, poate cea mai importantă frază din comunicatul ANAF este cea care vorbește despre „promovarea unei abordări unitare în domeniul prețurilor de transfer, în concordanță cu standardele și bunele practici internaționale”. Tocmai această uniformizare a lipsit până acum din practica inspecțiilor fiscale, este concluzia lui Alexandru Nanu.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
