Coletele din afara UE vor fi mai scumpe de la 1 iulie. UE elimină scutirea de taxe vamale pentru coletele mici

Asta înseamnă că produsele cumpărate online de persoanele fizice din România de la comercianți din afara UE, prin intermediul unor platforme de comerț online pe care plasează comenzi cu o valoare cumulată mai mică de 150 de euro, devin tot mai scumpe.

„Spre deosebire de taxsa logistică, adoptată doar de România și Italia - care între timp a amânat aplicarea - de la 1 ianuarie 2026, taxa vamală pentru produsele din comenzile sub 150 de euro a fost decisă de autoritățile europene, astfel că se aplică uniform în toate statele membre. Practic, este vorba de eliminarea facilității fiscale care scutea de taxe vamale coletele de mică valoare”, după cum au explicat consultanții Deloitte România.

După introducerea taxei logistice de 25 de lei/colet, de la începutul anului, acestea vor fi supuse, de la 1 iulie 2026, și unei taxe vamale de trei euro, dar de data aceasta aplicată pentru fiecare articol (subpoziție tarifară) din coletul respectiv. Anterior, coletele de acest tip erau scutite de taxe vamale la nivelul UE.

Mai mult, în martie 2026, Consiliul și Parlamentul European au convenit să introducă o nouă taxă logistică/de manipulare pentru coletele mici vândute online. Nivelul taxei va fi stabilit printr-un act delegat al Comisiei înainte de a începe să fie aplicată de statele membre ale UE, cel târziu la 1 noiembrie 2026.

În consecință, în România se vor aplica simultan taxa logistică de 25 de lei pe colet pentru bunurile achiziționate electronic din afara UE de către persoane fizice B2C, indiferent de țara prin care intră în spațiul comunitar, dar și taxa vamală de trei euro pe articol din colet, în funcție de încadrarea tarifară.

Asta înseamnă că dacă într-un colet de sub 150 de euro sunt mai multe produse cu aceeași încadrare tarifară, taxa vamală se plătește o singură dată pentru toate produsele cu acea încadrare tarifară.

După data la care Uniunea Europeană va reglementa o taxă logistică la nivel comunitar, așteptarea este ca aceea să înlocuiască taxa logistică de 25 de lei impusă mai devreme de către România, conform unei analize realizate de Ana-Maria Săbiescu, Vladislav Dabija și Sorin Popa, experți Deloitte România.

Cine și cum plătește taxa

Taxa vamală, la fel ca taxa logistică, se aplică pentru coletele cu valoare intrinsecă sub 150 de euro, referindu-se la valoarea bunurilor dintr-un colet, fără costuri adiționale, cum ar fi transportul, provenite din afara UE, care intră în spațiul comunitar și pentru care se aplică sistemul IOSS (Import One-Stop Shop sau Ghișeul Unic pentru Importuri), fie prin trimiteri poștale.

Acest sistem IOSS permite magazinelor online să colecteze, să declare și să plătească taxa pe valoarea adăugată pentru importurile de bunuri din afara UE cu valoarea sub 150 de euro. Așadar, cel mai probabil consumatorii vor suporta, direct sau în prețul produselor comandate, aceste taxe.

În cazul taxei logistice, obligația de plată revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care, printr-o platformă digitală, facilitează vânzarea la distanță a bunurilor.

În cazul taxei vamale, care se colectează la bugetul UE, obligația de plată către autoritatea vamală revine, în funcție de fluxul logistic și de modul de organizare a businessului, declarantului vamal. Adică platformei de vânzare online, vânzătorului, transportatorului sau agentului care realizează importul sau, în cazuri limitate, consumatorului final care declară mărfurile la import, dacă își organizează în regim propriu importul.

Care este scopul taxei vamale

Preocuparea autorităților europene pentru taxarea produselor provenite din afara UE a crescut odată cu dezvoltarea comerțului electronic, devenit parte integrantă a modului în care consumatorii europeni fac cumpărături. Mai exact, 70% dintre aceștia cumpără regulat produse online, conform studiilor UE.

Numărul comenzilor de valoare redusă (sub 150 de euro) din afara Uniunii realizate de consumatorii din UE a înregistrat o creștere accelerată în ultimii ani. Astfel, în 2022 au fost importate 1,2 miliarde de astfel de colete în UE, iar în anii care au urmat acest volum a crescut exponențial de la an la an (2,4 miliarde în 2023, 4,6 miliarde în 2024 și 5,8 miliarde în 2025).

Prin urmare, în 2025, în Uniunea Europeană au fost introduse zilnic circa 15,8 milioane de colete cu valoarea sub 150 de euro.În acest context, statele membre ale UE au început să discute două direcții de acțiune pentru a tempera acest fenomen.

Prima direcție se referă la introducerea unei taxe logistice, de manipulare/procesare, pentru acest tip de colete, menite să compenseze costurile tot mai mari pe care autoritățile vamale le au cu supravegherea și derularea fluxului semnificativ de colete.

A doua direcție este eliminarea scutirii de la plata taxelor vamale pentru coletele aferente comerțului electronic evaluate sub 150 de euro, cu scopul de a elimina sau de a reduce avantajul competitiv de care beneficiază companiile care livrează din afara UE pe piața internă, dar și să descurajeze importurile de produse neconforme în spațiul comunitar

Și Republica Moldova urmărește uniformizarea tratamentului fiscal aplicabil produselor comandate de pe platforme de comerț online din afara țării, cu o valoare mai mică de 150 de euro, cu cel în vigoare la nivel național, pentru a asigura un mediu concurențial echitabil.

Astfel, începând din 1 octombrie 2026, produsele achiziționate în acest fel vor fi supuse cotei generale de TVA de 20%. Taxa ar urma să fie inclusă direct în prețul produselor sau achitată la ridicarea coletului.

Din perspectiva comercianților, provocarea va consta în conformarea și declararea corectă a taxei vamale ținând cont de faptul că regula se aplică indiferent de sistemul de declarare.

Având în vedere limitările actuale ale sistemelor informatice vamale de declarare, în practică pot exista situații în care taxa vamală de trei euro este achitată de mai multe ori pentru produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară.

Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când mărfuri cu origini diferite, dar având aceeași încadrare tarifară, sunt introduse în țară printr-o declarație vamală de tip H1. În cazul utilizării declarațiilor cu sistem redus de date, de tip H7, vor fi situații în care taxa de trei euro se va achita o singură dată pentru mai multe mărfuri cu origini diferite, dar având aceeași subpoziție tarifară.

Luând în considerare acest aspect, începând cu 1 iulie 2026, pentru importatori sau reprezentanții acestora va fi foarte important să stabilească în mod corect încadrarea tarifară a produselor, cât și alegerea tipului de declarație vamală pentru o aplicare cât mai corectă a taxei vamale de trei euro.

Per ansamblu, în România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicați în astfel de tranzacții să își regândească modelul de business.

În concluzie, după 1 iulie 2026, consumatorii români vor avea de suportat prețuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerț online din afara UE în colete de valoare redusă (sub 150 de euro), cu trei euro/articol, care se adaugă la taxa logistică de 25 de lei/colet, ceea ce ar putea să îi descurajeze să mai apeleze la furnizorii respectivi, în condițiile în care este posibil ca, în anumite cazuri, taxele cumulate să depășească prețul produsului.