Comerțul cu ridicata, la cea mai mare scădere de până acum: -7,9% în aprilie

‍

În aprilie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata (în principal alimentar) a scăzut cu 7,9% față de aprilie 2025 și cu 4,6% față de luna precedentă - cea mai amplă cădere înregistrată până acum în această serie. Datele sunt furnizate de Institutul Național de Statistică și sunt ajustate sezonier și în funcție de zilele lucrătoare

După toate aceste scăderi, există vreo speranță de creștere? Există după toate aceste contracții și scăderi de consum, speranța că vom reveni la modelul anterior de creștere bazat pe consum?

Anatomia unei scăderi de 7,9%

Comerțul cu ridicata a înregistrat o scădere de 7,9% față de aprilie 2025 și una de 4,6% față de martie 2026. Contrastul cu anul trecut este major, fiindcă în aprilie 2025 sectorul se contracta cu 2,3% anual, ceea ce înseamnă că ritmul s-a adâncit semnificativ în ultimele 12 luni. Nu este nimic întâmplător, deoarece începând cu luna august 2025, austeritatea lovește România, iar consumul populației se duce în jos.

Nu este o greșeală a vreunui politician, ci modus operandi al guvernului de a duce economia de pe un făgaș bazat pe consum și importuri crescute către un alt mod de crește (dorința este de a avea investiții mai mari).

Datele care vin de la Institutul Național de Statistică în fiecare lună împart Comerțul cu ridicata în 8 sectoare distincte. În articolul de față ne uităm la Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (grupă CAEN 463)  unde se regăsesc cei doi mari comercianți din acest domeniu: Metro și Selgros.

Dacă am pune toate firmele care se regăsesc conform CAEN-ului în Comerțul cu ridicata, atunci am avea o imagine diferită: o scădere anuală de doar 1%. Totuși, imaginea ar fi distorsionată de marile farmacii, de importatorii de medicamente, de firme precum Porsche, Siemens, etc.

Privit ca serie lunară, comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (grupă CAEN 463) arată o imagine îngrijorătoare: de la valori aproape neutre în primăvara și vara lui 2025 (-2,3% în aprilie, -0,2% în iulie), segmentul a intrat într-un declin tot mai pronunțat odată cu toamna, atingând -6,9% în ianuarie 2026 și -7,9% în aprilie.

Înainte de orice concluzie fermă, cifra de -7,9% trebuie interpretată cu mare atenție, deoarece grupa CAEN 463 este puternic concentrată și mult mai eterogenă decât pare la prima vedere.

Din cei aproximativ 35,6 miliarde de lei cifră de afaceri a primilor 10 jucători din comerțul cu ridicata de alimente, băuturi și tutun (CAEN 463), cel mai mare jucător (Metro) acoperea singur în jur de o treime (33,4%), urmat de operatori de logistică precum HAVI și Luzan, de producători de dulciuri (Nestlé, Mondelez, Ferrero), de giganții tutunului (Philip Morris, JT International, BAT) și de al doilea mare cash & carry, Selgros.

Altfel spus, în acest indicator, avem doar doi mari giganți din comerțul cu ridicata alimentar, adică Metro și Selgros. Scăderea de 7,9% nu oferă mai multe detalii referitoare la scăderea efectivă de volume din aceste magazine care, poate, au fost compensate de vânzări mai mari de tutun. Cifra de 7,9% se referă la întreaga grupă CAEN, astfel încât scăderile din rândul celor doi mari jucători pot să fie mult mai ample decât arată cifra de față.

Sentiment vs. încredere: „un pic mai bine”, dar tot pe roșu

Pentru a separa zgomotul de informațiile importante, avem nevoie să ne uităm și la indicatori care măsoară încrederea mediului de afaceri, dar și a consumatorilor. Indicatorul de sentiment economic (ESI) s-a îmbunătățit ușor în mai 2026, urcând la 93,4 - „un pic mai bine” decât în aprilie, dar tot sub pragul de 100 care desparte optimismul de pesimism.

Pe partea consumatorilor, în schimb, tabloul este mult mai sumbru. Indicatorul de încredere al consumatorului se menține la -32,1, un nivel comparabil cu minimele din perioada pandemiei și aflat la mare distanță de media europeană, situată în jur de -18.

Diferența față de restul Uniunii este, de altfel, una structurală. România ajunge la un pesimism aproape dublu la consumatori și un sentiment economic ferm sub linia de echilibru. Să privim altfel: comerțul cu ridicata alimentează comerțul cu amănuntul, care la rândul lui depinde de disponibilitatea consumatorului de a cheltui. Cât timp încrederea rămâne la un nivel scăzut, lanțului de distribuție îi lipsește exact motorul care l-ar putea trage în sus.

Există un punct de inflexiune?

Pentru ca tendința să se inverseze ar fi nevoie de două lucruri pe care datele de astăzi nu le arată: o redresare a încrederii consumatorilor și o relaxare a presiunii pe puterea de cumpărare, instalată odată cu austeritatea din vara trecută.

Totuși, acest lucru pare greu de imaginat, în ciuda unor promisiuni politice de a crește puterea de cumpărare. În primul rând, modelul de creștere economic al României bazat pe consum venea la pachet și cu importuri mari, în lipsa unor facilități de producție locale. Din cauza acestui model de creștere, care a venit la pachet și cu creșteri de salarii, dar și venituri fiscale scăzute, România a ajuns să aibă deficit bugetar și deficit de cont curent.

Orice speranță de a reveni la acel model se lovește de realitatea macroeconomică. În esență, scăderea din aprilie 2026 nu este întâmplătoare, ci este un rezultat clar al unei politici de a încetini consumul cu speranța de a muta către investiții creșterea economică.

‍