Facilități fiscale, granturi și ajutoare de stat. De ce rămâne România sub potențial | Opinie EY România

Scris de
Amelia Turp
Facilități fiscale, granturi și ajutoare de stat. De ce rămâne România sub potențial | Opinie EY România
Presiunea asupra lichidităților și necesitatea continuă de investiții au schimbat modul în care companiile din România ar trebui să se raporteze la cadrul legislativ. Potrivit experților EY România, facilitățile fiscale și mecanismele de finanțare nu mai sunt simple instrumente de optimizare punctuală, ci parte dintr-o strategie financiară coerentă, cu impact direct asupra cash-flow-ului și a poziției competitive.

Ce oferă cadrul actual

Printre cele mai utilizate facilități se numără scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în active eligibile precum echipamente tehnologice, soluții IT, care generează o economie fiscală echivalentă cu aproximativ 16% din valoarea investiției. 

„Un element important îl reprezintă clarificările privind tratamentul rezervelor constituite din profit reinvestit, care pot fi ulterior distribuite în anumite condiții fără pierderea beneficiului fiscal, oferind astfel companiilor mai multă flexibilitate în gestionarea capitalurilor proprii", notează Andra Cașu, Partener și Lider al Departamentului Impozite Directe EY România.

Există, totuși, limitări tehnice de care companiile trebuie să țină cont. De regulă, activele pentru care se aplică scutirea pentru profitul reinvestit nu pot beneficia simultan de amortizarea accelerată sau supra-accelerată. Prin excepție, pentru anul 2026, legislația recentă permite utilizarea amortizării accelerate pentru anumite categorii de active precum echipamente tehnologice, mașini, instalații de lucru, echipamente IT.

Facilitățile pentru cercetare-dezvoltare rămân printre cele mai atractive din perspectivă fiscală. Deducerea suplimentară a cheltuielilor de R&D, creditul fiscal de 10% și scutirea de impozit pe veniturile salariale ale angajaților implicați în astfel de activități pot reduce semnificativ costurile operaționale. Cadrul actual permite accesarea acestor beneficii pe baza unei definiții extinse a activităților eligibile, fără a condiționa accesul de succesul proiectului, se arată în analiza EY.

La acestea se adaugă optimizări de TVA (amânarea plății la import, mecanismele de rambursare, ajustarea bazei impozabile), creditul fiscal pentru sponsorizări și posibilitatea recuperării dobânzilor pentru creanțele fiscale restituite cu întârziere.

Finanțare nerambursabilă și ajutoare de stat

Accesul la finanțare nerambursabilă prin programe europene și naționale vizează cu precădere proiecte de digitalizare, inovare și dezvoltare industrială. Relația dintre granturi și facilitățile fiscale nu este, însă, liniară. 

Așa cum explică Teona Mierlă, Manager în Departamentul Impozite Directe EY România, „activele pentru care se aplică această facilitate (privind profitul reinvestit n.r.) nu pot fi finanțate din surse nerambursabile, ca urmare a cerințelor aferente schemelor de ajutor de stat și a principiului evitării dublei finanțări." Prin urmare, structurarea corectă a investițiilor presupune o analiză simultană a cadrului fiscal și a regulilor de ajutor de stat, pentru a evita incompatibilități.

Un program de 5 miliarde euro, cu accent pe investiții strategice

Începând cu 2026, România va lansa un program multianual de relansare economică cu un buget estimat de aproximativ 5 miliarde euro până în 2032. 

„Elementul definitoriu al acestui program este introducerea unui cadru dedicat investițiilor strategice de tip ancoră cu valori de peste 200 milioane euro, menit să crească atractivitatea României pentru proiecte de anvergură regională și să consolideze poziționarea țării în competiția pentru capital internațional,” arată autorii raportului.

Programul este structurat pe opt direcții prioritare, orientate spre modernizarea industriei, sectorul producției, materiile prime critice, tehnologiile net zero, cercetare-dezvoltare, industria de apărare și dezvoltare regională. 

„Ajutoarele de stat nu mai sunt doar un instrument de finanțare, ci un mecanism activ de politică industrială, orientat către sectoare cu valoare adăugată ridicată", subliniază Sebastian Popescu, Partener și Grants and Incentives Advisory Leader EY-Parthenon.

Rata de utilizare, sub potențial

În ciuda cadrului disponibil, gradul de valorificare a acestor instrumente rămâne scăzut în România. Principalele obstacole identificate de autorii analizei EY sunt complexitatea cerințelor de eligibilitate, lipsa unor clarificări legislative în anumite zone și dificultatea documentării adecvate. 

Multe companii nu au o vizibilitate completă asupra beneficiilor disponibile sau nu le integrează sistematic în procesele decizionale, ceea ce reduce impactul lor real asupra indicatorilor financiari.

Evoluțiile recente, inclusiv alinierea la OECD Pillar II și recalibrarea stimulentelor în credite fiscale rambursabile calificate pentru R&D indică o sofisticare crescândă a facilităților fiscale, integrate acum în arhitectura fiscală globală.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A
Distribuie acest articol