Pragul psihologic de o mașină la două gospodării a fost depășit pentru prima dată, după un deceniu în care indicatorul practic nu se mișcase.
Evoluția are două etape foarte diferite. Între 2008 și 2015, dotarea gospodăriilor cu autoturisme a stagnat între 26,9 și 28,6 la 100 de gospodării, anii crizei financiare și ai recuperării lente blocând orice avans.
Accelerarea a început în 2016, odată cu creșterile de venituri din a doua parte a deceniului: 30,5 în 2016, 38,3 în 2018, 42,4 în 2020 și 48,3 în 2024. În doar zece ani, indicatorul aproape s-a dublat, iar saltul din 2025, de la 48,3 la 52,7, este cel mai mare avans anual din întreaga serie.
Creșterile nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă o schimbare de paradigmă a creșterii economice a României: de la exporturi către consum intern. Aceste dinamici se văd atât în consumul din supermarketuri, în vânzările la raft, în ieșirile la restaurant, cât și aici, la mașini.
Creșterea din 2025 a avut loc într-un an care a fost dominat de austeritate și instabilitate politică, de înghețarea salariilor bugetarilor și de neindexarea pensiilor. Inflația medie anuală în 2025 a fost de 7,32%, iar în ciuda creșterii accelerate a prețurilor, dar și a nihilismului politic, românii au început să aibă mai multe mașini în gospodărie ca oricând.
Această creștere trebuie privită nu doar dintr-o perspectivă a „luxului”, deoarece mașina, în mare parte din țară, reprezintă un obiect de care oamenii nu se mai pot lipsi. Rețeaua de transport în comun rămâne subdezvoltată pentru nevoile actuale, iar pentru a ajunge la muncă oamenii recurg la mașină.
Comparația cu parcul auto înmatriculat pe persoane fizice adaugă o nuanță interesantă, deoarece numărul de autoturisme înmatriculate pe persoane fizice a crescut de la 3,1 mil. în 2008 la 7,5 mil. în 2025. În acești ani, majorarea a fost de aproape 142%, în timp ce dotarea declarată de gospodării a avansat cu 94%.
Interesant este și decalajul de creștere din prima parte a perioadei, deoarece, între 2008 și 2015, parcul pe persoane fizice a crescut constant, de la 3,1 la 4,4 mil., alimentat de importurile masive de mașini second-hand de după aderarea la UE, în timp ce dotarea gospodăriilor bătea pasul pe loc.
Restul bunurilor de folosință îndelungată spune o poveste asemănătoare de convergență, cu câteva substituții vizibile în date. Televizoarele au urcat de la 132 la 183 la 100 de gospodării, ceea ce înseamnă aproape două televizoare în fiecare casă.
Mașinile electrice de spălat rufe au avansat de la 71 la 87, iar aspiratoarele de la 59 la 87, cele două aliniindu-se practic la același nivel de dotare. Citite invers, aceleași cifre arată însă că 13 din 100 de gospodării nu au nici acum o mașină de spălat automată.
La aparatele frigorifice, datele surprind o substituție clasică de consum: frigiderele și congelatoarele simple au scăzut de la 83 la 73 la 100 de gospodării, în timp ce combinele frigorifice aproape s-au dublat, de la 37 la 69, pe măsură ce gospodăriile și-au înlocuit aparatele vechi cu unele integrate.
O substituție similară, de data aceasta tehnologică, apare la aparatele audio, care au coborât de la 86 la 63 la 100 de gospodării, funcția lor fiind preluată treptat de telefoane și de televizoarele inteligente. Mașinile de gătit cu gaze s-au plafonat, în schimb, în jurul valorii de 100, nivelul de saturație al unui aparat prezent în fiecare gospodărie.
Imaginea de ansamblu este cea a unei convergențe rapide de după 2015, în care creșterea veniturilor s-a transformat direct în dotarea gospodăriilor. În viitorul apropiat, rămân totuși două praguri care merită urmărite, mai ales că austeritatea a lovit direct în veniturile, dar și în consumul populației.
Primul este cel al gospodăriilor fără dotări elementare, unde progresul s-a încetinit vizibil, semn că ultimii 10-15% țin de sărăcie structurală. Al doilea este chiar autoturismul (la 52,7 mașini la 100 de gospodării) care a înregistrat cea mai rapidă creștere în 2025.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.png)
