Piața locală numără în prezent 65 de centre de date, dintre care 28 în regiunea București-Ilfov. Cel mai mare operator din punctul de vedere al capacității instalate, ClusterPower din Dolj, a anunțat extinderea capacității de la 10 la 512 megawați până în 2029, însă una dintre firmele care administrează campusul se confruntă în prezent cu o cerere de insolvență, potrivit informațiilor Termene preluate din surse publice.
În ceea ce privește poziționarea Bucureștiului pe poziția 21 în top, aceasta este pusă de autorii raportului pe seama presiunii tot mai mari resimțite de piețele consacrate din Europa.
„În timp ce hub-urile europene tradiționale se confruntă cu constrângeri tot mai mari privind accesul la energie, disponibilitatea terenurilor și restricții de dezvoltare, Bucureștiul se profilează ca o piață emergentă bine poziționată pentru următorul val de investiții în infrastructura digitală asociată dezvoltării AI. Pentru investitorii în centre de date, accesul la energie și conectivitatea devin criterii la fel de importante ca localizarea propriu-zisă”, declară Emilian Podaru, MRICS, Head of Industrial & Logistics în cadrul Crosspoint Real Estate - Asociatul Internațional al Savills în România.
România beneficiază de câteva avantaje structurale, printre care gradul ridicat de acoperire cu fibră optică, vitezele competitive de internet și costurile accesibile ale serviciilor de date. Costul energiei electrice rămâne însă un dezavantaj important.
Potrivit raportului Savills, investițiile globale în centre de date au atins niveluri record, susținute de expansiunea operatorilor hyperscale și de creșterea cererii generate de inteligența artificială.
Provocarea nu mai este disponibilitatea capitalului, ci identificarea locațiilor care pot oferi energia, terenurile și infrastructura necesare pentru dezvoltări de mari dimensiuni. Raportul estimează totodată că expansiunea centrelor de date ar putea genera în Europa o cerere suplimentară de aproximativ 790.000 mp de spații logistice în următorii trei ani.
Cel mai mare centru de date din țară, între extindere și insolvență
Cel mai mare centru de date din România, ClusterPower (MSC1), din localitatea Mischii, județul Dolj, înființat de antreprenorul român Cosmin Georgescu și inaugurat în 2022, ar fi atras, potrivit acestuia, investiții de aproximativ 60 de milioane de dolari. Certificat Tier III de Uptime Institute, centrul oferă servicii de la colocare și high performance computing până la cloud backup, securitate cibernetică și infrastructură pentru AI.
Compania a anunțat în acest an o asociere cu Accelerated Infrastructure Capital (AIC), companie de investiții specializată în centre de date, pentru construirea în comun a unui nou centru de date AI, urmând ca ClusterPower și AIC să extindă facilitățile existente la MSC1 în trei faze noi.
Campusul poate găzdui, în prezent, o capacitate de 10 megawați, aceasta urmând să ajungă la 70 de megawați până la finalul anului 2026 și la 144 de megawați până la finalul anului 2027.
Situația financiară a companiilor care administrează campusul este însă mai complicată. Pentru Cluster Energy SRL (RO41861113), deținută prin Cluster Power SRL, există o cerere de deschidere a procedurii de insolvență, nesoluționată la acest moment, înregistrată sub numărul de dosar 4405/63/2025. Compania a raportat afaceri de 11,3 milioane de lei pentru 2025, în creștere cu 1% față de anul anterior, și pierderi de 15,8 milioane de lei, mai mici decât acum doi ani, când se ridicau la 16,7 milioane de lei.
O altă firmă a grupului, Cluster Fundamentals SRL (RO43981159), a raportat afaceri nete de 4,46 milioane de lei anul trecut și profituri de 646.429 de lei. Pe de altă parte, datoriile Cluster Energy s-au ridicat la 171,5 milioane de lei la finalul anului trecut, iar pentru Cluster Fundamentals ajunseseră la 4,8 milioane de lei.
Reglementarea centrelor de date, o temă tot mai prezentă la nivel global
Competiția dintre state și regiuni pentru atragerea investițiilor în centre de date a fost, până de curând, relativ simplă, dar în prezent, pe piețele mature, întrebarea nu mai este dacă trebuie construite noi centre de date, ci cum pot fi dezvoltate fără presiune excesivă asupra rețelelor electrice, resurselor naturale și comunităților locale.
În Statele Unite, accentul se mută de la moratoriile locale către reglementări specifice, care stabilesc cine suportă costurile infrastructurii și cât de transparent trebuie comunicat impactul investițiilor. O evoluție similară se conturează și în Europa, pe fondul consumului energetic tot mai ridicat al campusurilor dezvoltate pentru inteligența artificială, care poate ajunge la nivelul necesarului energetic al unor orașe întregi.
Piața locală, concentrată în București-Ilfov
Potrivit Data Center Map, în România funcționează în prezent 65 de centre de date, unele aflate încă în stadiul de proiect, precum cele ale dezvoltatorului imobiliar Portland Trust.
Cele mai multe, 28, sunt amplasate în regiunea București-Ilfov, unde activează jucători precum NXData (RO13525541), M247 Europe SRL (RO30203422), NAV Communications SRL (RO10019108), GTS Telecom (RO4419886), deținut de Deutsche Telekom Europe, Voxility SRL (RO16633718), Ines Group SRL (RO4021138) și alții.
M247 Europe, care operează două centre de date, la București și Brașov, este deținut de firma britanică MOCO BIDCO LIMITED. Compania a raportat anul trecut afaceri de 133,7 milioane de lei, în creștere cu 7% față de 2024, în timp ce profiturile nete s-au redus cu aproape 50%, până la 15,75 milioane de lei.
NXData are în portofoliu două centre de date la București și este deținută de antreprenorii români Sorin Andone, Camelia Cirstea și Andrei Condor. Compania a raportat pentru 2025 afaceri de 42,1 milioane de lei, în creștere cu 3% față de anul precedent, și profituri de 2,3 milioane de lei.
GTS Telecom operează două centre de date, la București și Cluj-Napoca. Compania a obținut anul trecut afaceri de 180,5 milioane de lei, în creștere cu 43% față de 2024, iar profiturile au avansat cu 56%, până la 16,5 milioane de lei.
Ines Group a avut cea mai mare creștere în 2025, din rândul companiilor antemenționate, ajungând la afaceri de 70,6 milioane de lei (+169%), respectiv profituri de 1,2 milioane lei (+581%), indică datele Termene.





.webp)




.jpg)




















.webp)














.png)




































.png)


