Inflația scade ușor în iunie. Citi: „Dezinflația va fi probabil limitată” | GRAFICE

„Cifra inflației din iunie a fost ușor sub prognoza noastră, în principal datorită componentei alimentare, în timp ce am observat valori mai mari decât cele estimate la mărfurile nealimentare și servicii.

Privind spre viitor, ne așteptăm ca, deși efectele de bază favorabile și un decalaj negativ al producției vor împinge probabil inflația în jos în a doua jumătate a anului, caracterul persistent al presiunilor inflaționiste – așa cum sugerează estimările indicelui nostru de difuzie – să indice faptul că dezinflația va fi probabil limitată.

În acest context, ne menținem prognoza de inflație pentru sfârșitul anului la 5,8% YoY (an la an), cu riscuri orientate spre creștere. Considerăm că inflația ridicată, combinată cu contextul politic incert, va întări poziția precaută a Băncii Centrale, determinând-o să mențină rata dobânzii de politică monetară neschimbată pentru restul anului”, scriu analiștii Citi într-un raport.

Prognoza Citi era de 10,44%, în timp ce consensul se situa la 10,5%. În timp ce inflația alimentară a fost mai mică decât se aștepta Citi, situându-se la 5,75% an/an (față de prognoza de 5,9% an/an), mărfurile nealimentare (12,29% an/an) și serviciile (13,67% an/an) au fost ușor mai ridicate decât s-a anticipat. Între timp, inflația de bază a încetinit la 0,37% lună/lună în iunie, de la 0,66% în mai și 0,61% în aprilie, determinând scăderea inflației de bază anuale la 8,3% an/an, de la 8,4% an/an.

„O analiză mai detaliată sugerează că scăderea inflației anuale în iunie a fost determinată de efecte de bază favorabile și de o reducere a prețurilor la alimente și combustibili, care a avut loc în ciuda unei creșteri peste norme a prețurilor la electricitate (Figurile 2 și 5).

Datele ajustate sezonier indică o scădere a impulsului inflaționist la 8,3% (media mobilă pe 3 luni, anualizată) în iunie, de la 11,1% în mai. Acest lucru s-a datorat în principal scăderii prețurilor la alimente și bunuri nealimentare, pe fondul unei creșteri a inflației serviciilor (Figura 3).

Inflația de bază ajustată sezonier a decelerat, de asemenea, ușor, la 7,3% de la 7,5%, în timp ce indicele de difuzie indică o creștere a caracterului persistent al presiunilor inflaționiste (Figura 6), adaugă analiștii Citi.

Din punct de vedere al dinamicii lunare, indicele prețurilor de consum în luna iunie 2026 raportat la luna mai 2026 a fost de 100,06%. De asemenea, inflația acumulată de la începutul anului arată că, prin comparație cu luna decembrie 2025, prețurile au crescut cu 3,8% în primele șase luni ale anului 2026. În ceea ce privește media ultimelor 12 luni, rata medie a modificării prețurilor de consum în perioada iulie 2025 - iunie 2026 față de intervalul precedent (iulie 2024 - iunie 2025) s-a situat la 9,8%.

La nivel european, calculat pe baza Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), indicele lunar în iunie față de mai a fost de 99,94%. Rata anuală a inflației bazată pe IAPC a atins 9,2%, în timp ce rata medie a modificării prețurilor din ultimele 12 luni determinată prin acest indice a fost de 8,6%.

O analiză detaliată a produselor și serviciilor evidențiază discrepanțe majore între categoriile care continuă să se scumpească accelerat și cele care au înregistrat scăderi de preț în ultimul an, comparând iunie 2026 cu iunie 2025.

În sectorul mărfurilor nealimentare, energia și combustibilii dictează în continuare ritmul scumpirilor. Energia electrică a înregistrat o creștere masivă de 59,97%, un efect direct al eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor. Pe segmentul carburanților, motorina s-a scumpit cu 28,16%, iar benzina cu 22,74%.

Alte produse nealimentare au urmat o tendință similară de creștere, energia termică avansând cu 10,7%, în timp ce cărțile, ziarele și revistele s-au scumpit cu 10,76%, iar detergenții cu 9,41%. Totodată, articolele de igienă și cosmeticele au crescut cu 6,96%, tutunul și țigările cu 6,81%, gazele naturale cu 4,7%, iar medicamentele s-au scumpit cu 4,3%.

Tarifele din zona serviciilor rămân la un nivel deosebit de ridicat, reprezentând motorul principal al inflației generale. Chiriile au înregistrat un salt spectaculos de 43,29% într-un singur an. În ceea ce privește utilitățile și mentenanța, serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 16,1%, reparațiile auto au crescut cu 14,58%, iar serviciile de confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte s-au majorat cu 14,55%.

În categoria altor servicii, prețurile pentru igienă și cosmetică au crescut cu 14,24%, transportul rutier cu 13,06%, asistența medicală cu 12,69%, serviciile poștale cu 9,27%, iar transportul urban cu 8,94%. Singura excepție și scădere tarifară din acest sector a continuat să fie înregistrată în cazul serviciilor aeriene, ale căror tarife s-au diminuat cu 7,31% față de anul anterior, deși au marcat o creștere de 2,7% comparativ cu luna mai 2026.

Deși grupa mărfurilor alimentare a înregistrat cea mai mică creștere la nivel general, anumite produse de bază au suferit scumpiri substanțiale. Cafeaua conduce acest top alimentar cu un avans de 19,9%, urmată de ouă cu 13,66%, laptele de vacă cu 12,13%, carnea de vită cu 11,95% și produsele din grupa zahăr, produse zaharoase și miere de albine cu 9,44%.

De asemenea, pâinea s-a scumpit cu 8,19%, berea cu 8,18%, peștele proaspăt cu 7,73%, carnea de pasăre cu 6,73%, vinul cu 6,60%, uleiul cu 5,92%, brânza de vacă cu 5,83% și citricele cu 4,45%.

La polul opus, o serie de alimente au înregistrat ieftiniri însemnate, devenind mai accesibile. Cartofii au condus scăderile cu o ieftinire de 14,47%, fructele proaspete s-au diminuat cu 9,48%, iar mălaiul a scăzut cu 5,49%. Scăderi au fost raportate și la făină cu 4,20%, fasole boabe și alte leguminoase cu 2,87%, precum și la unt, care și-a redus prețul cu 0,16%.

În ciuda corecției ușoare a inflației din luna iunie, România continuă să se confrunte cu dezechilibre vizibile în raport cu țările din regiune. În ședința sa de politică monetară, consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis să mențină dobânda-cheie la nivelul de 6,5%.

Această decizie plasează România pe o poziție singulară în Europa Centrală și de Est, având atât cea mai mare dobândă de politică monetară, cât și cea mai ridicată inflație regională, care s-a situat aproape de 11%.

Spre comparație, dobânzile-cheie ale băncilor centrale vecine se situează la niveluri inferioare, Ungaria având o dobândă de 6%, Serbia de 5,75%, iar Polonia și Cehia situându-se la 3,75%.

Conform analizelor transmise de banca centrală, comportamentul piețelor și al indicatorilor economici din al doilea trimestru al anului (T2/2026) a fost marcat de mai multe tendințe specifice.

În privința activității economice reale, s-a observat o ușoară redresare a economiei în T2/2026 comparativ cu primul trimestru, evoluție susținută și de o atenuare a declinului consumului, deși dinamica a rămes eterogenă la nivelul sectoarelor majore și al componentelor cererii agregate.

Pe segmentul creditului privat, s-au înregistrat noi mici creșteri în ciuda costurilor ridicate de finanțare. În același timp, dobânzile interbancare au avut o evoluție aproape liniară pe parcursul trimestrului al doilea.

Totodată, randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung și-au prelungit scăderea într-un ritm lent și pe o traiectorie sinuoasă, evoluție influențată de contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul situației politice interne și al incertitudinilor asociate.

Pe piața valutară, cursul leu/euro și-a anulat în mare parte scăderea înregistrată la mijlocul trimestrului al doilea, rămânând cantonat pe un nou palier, doar ușor inferior celui pe care urcase la începutul lunii mai.

Inflația s-a dovedit persistentă în prima parte a primăverii, accelerând în primele două luni din T2/2026 de la 9,87% în martie până la 10,85% în mai, în principal după scumpirile semnificative la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate.

Totuși, reprezentanții băncii centrale estimează că, începând cu trimestrul al treilea (T3/2026), inflația va înregistra o scădere substanțială. Perspectivele pe termen mediu au fost însă revizuite în creștere de către BNR. Datele prezentate oficial în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arată că prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 a fost majorată la 5,5%, de la 3,9% anterior. Pentru finalul anului 2027, banca centrală anticipează că inflația va ajunge la un nivel de 2,9%.