IT-ul este cel mai rezilient sector la valul de insolvențe din 2026. Topul domeniilor cu cel mai mic risc | GRAFICE

Numărul companiilor românești care au deschis procedura insolvenței în primele patru luni din 2026 a crescut cu 15,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ajungând la 2.524 de firme noi. Valul de insolvențe rămâne însă concentrat într-un grup restrâns de ramuri. Raportat la volume, cinci sectoare care cumulează 54,9% din firmele active adună 73,8% din totalul dosarelor deschise la nivel național, așa cum reiese din analiza sectoarelor vulnerabile.

Restul economiei traversează perioada cu dificultăți mai mici. Cele mai reziliente cinci sectoare în funcție de rata de risc concentrează 18,3% din firmele active din țară, dar generează doar 7,1% din insolvențe. Ca și în cazul companiilor vulnerabile, ierarhia depinde de unghi și la cele reziliente. La număr brut de dosare, administrația publică domină detașat, cu o singură insolvență. Raportat la câte companii activează efectiv în fiecare ramură, în prim-plan trece IT-ul, cel mai rezilient sector din toată economia.

Sectoarele cu cele mai mici volume

În timp ce primele cinci sectoare din topul vulnerabilității adună 73,8% (1.863) din dosare, cele 10 ramuri cu cele mai puține insolvențe cumulează doar 8,3% (210) din totalul național.

Administrația publică a consemnat un singur dosar, producția și furnizarea de energie au generat șaptel, iar industria extractivă nouă. Lista este completată de învățământ (14 dosare), intermedieri financiare și asigurări (18), sănătate și asistență socială (19), distribuția apei și salubritate (23), activități de spectacole, culturale și recreative (33), tranzacții imobiliare (37) și serviciile de informații, comunicații și IT (49).

Numărul mic de dosare nu implică automat un risc mic. Printre aceste 10 sectoare se regăsesc atât campioanele rezilienței reale, cât și trei dintre sectoarele care conduc topul vulnerabilității.

Administrația publică (3,7 dosare la mia de firme), distribuția apei (3,65) și industria extractivă (3,45) au cele mai mari rate de incidență din economie, dat fiind faptul că bazele lor de raportare de câteva sute sau mii de firme transformă orice dosar într-un salt statistic semnificativ.

Sectoarele cu cele mai mici riscuri

Presiunea economică se măsoară cel mai fidel prin rata de incidență. Raportarea numărului de insolvențe la totalul firmelor active din fiecare ramură arată cu exactitate unde se întâlnește cel mai redus risc de a intra în incapacitate de plată.

La nivel național, primele patru luni din 2026 au generat o incidență medie de 1,44 de insolvențe la mia de companii. Zece sectoare stau sub această medie, iar primele trei nici măcar nu ating pragul de 0,6, având un risc de două ori mai scăzut decât media.

Învățământul este sectorul cel mai rezilient din economie după rata de incidență, cu doar 14 insolvențe raportate la o bază de 39.586 de firme active, adică o incidență de 0,35 la mia de companii, de patru ori sub media națională.

Urmează sănătatea și asistența socială, cu o rată de incidență de 0,45 (19 dosare la 41.972 de firme active) și serviciile de informații, comunicații și IT, cu o rată de 0,54 (49 de dosare la 91.018 firme).

Topul primelor 10 este completat de tranzacții imobiliare (0,64), alte activități de servicii (0,65), activități de spectacole, culturale și recreative (0,74), activități profesionale, științifice și tehnice (0,74), intermedieri financiare și asigurări (0,8), producție și furnizare de energie (0,91) și agricultură (1,1).

Spre deosebire de topul vulnerabilității, unde primele poziții erau anomalii statistice generate de baze reduse de raportare, fruntașele rezilienței sunt sectoare cu zeci de mii de firme fiecare, rezistența lor fiind o realitate economică.

Explicația ține de natura cererii. Educația și sănătatea funcționează pe nevoi recurente, mai puțin sensibile la ciclul economic, în timp ce IT-ul lucrează preponderent pe contracte recurente și marje care absorb mai ușor șocurile de cost.

Pentru ca analiza să fie relevantă la nivel macroeconomic, Termene Business Hub a aplicat același filtru de mărime folosit la topul vulnerabilității, reținând doar industriile majore, cu baze de peste 50.000 de companii active.

Dintre sectoarele mari, serviciile de informații, comunicații și IT au cea mai mică rată de eșec, de 0,54 la mia de firme. Urmează tranzacțiile imobiliare, cu o incidență de 0,64 (37 de dosare la 57.596 de firme) și alte activități de servicii, cu 0,65 (59 de dosare la 90.352 de firme). Toate trei au rate de risc de peste două ori mai mici decât media națională.

Pe locul patru sunt activitățile profesionale, științifice și tehnice, cu o rată de 0,74 (128 de dosare la 172.141 de firme). Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, de departe cel mai numeros sector (413.225 de firme active), stă și el sub media națională, cu o incidență de 1,4, în ciuda celor 578 de dosare, cel mai mare volum brut din economie.

Agricultura închide prima jumătate a clasamentului cu o rată de 1,1, sub media națională, în ciuda semnalului cantitativ de alarmă dat de aproape dublarea numărului de dosare față de 2025. Următoarea poziție este ocupată de servicii administrative și de suport (1,41), fiind de asemenea sub media națională.

Peste media națională se situează transport și depozitare (1,73), HoReCa (2,13) și industria prelucrătoare (2,32). Cele trei se află de fapt și în topul vulnerabilității, care este condus de construcții (3,1), pe locul 11 în topul rezilienței.

Cealaltă față a crizei

Datele confirmă dintr-un alt unghi concluzia analizei Termene Business Hub privind concentrarea insolvențelor. Criza din 2026 nu este una generalizată, ci localizată în câteva ramuri și regiuni bine delimitate.

Peste 68% din firmele active ale României activează în sectoare cu incidență sub media națională. Pentru cea mai mare parte a economiei, riscul de insolvență rămâne scăzut, în ciuda creșterii accelerate a numărului total de dosare.

Diferența dintre cele două extreme rămâne totuși semnificativă. Construcțiile, cu 3,1 insolvențe la mia de firme, înregistrează un risc de aproape nouă ori mai mare decât învățământul, aflat la 0,35.

Mai multe detalii despre sectoarele vulnerabile, județele cu risc și evoluția lunară puteți citi în analiza Termene Business Hub care arată că numărul insolvențelor crește în 2026, dar criza nu e generalizată, cinci sectoare și 10 județe ducând povara.

Notă privind datele. Analiza folosește rapoartele publice descărcate de pe platforma ONRC în a doua parte a lunii mai. Datele actualizate transmise ulterior de ONRC (11 iunie) la solicitarea Termene Business Hub arată 2.542 de insolvențe în primele patru luni din 2026 și 2.280 în aceeași perioadă din 2025, deci o creștere de circa 11,5%, nu 15,5%, diferența venind din dosarele publicate retroactiv în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI). Cu toate acestea, cifrele culese de ONRC pe 2 iunie rămân ele însele provizorii și vor fi probabil revizuite în sus în perioada următoare din același motiv. Cu alte cuvinte, orice cifră privind insolvențele recente trebuie citită întotdeauna ca o estimare în curs de consolidare. Tendința de creștere, concentrată sectorial și geografic, se confirmă în ambele variante. Din clasamente a fost exclusă secțiunea „activități ale gospodăriilor private” (112 entități), care cuprinde gospodării înregistrate ca angajatori de personal casnic, fără caracter comercial.