Mădălina Dragomir, Garanti BBVA România: Deși se împrumută mai mult, românii cheltuiesc mai puțin | Cu cifrele pe masă

„Cei care totuși au bani nu mai consumă. Mă uitam însă pe date și este interesant de menționat că și creditul acordat gospodăriilor a continuat să crească. În luna aprilie 2026 a înregistrat o evoluție de la an la an de 9,6%.

Cu toate acestea, dacă ne uităm și la rata inflației aferentă lunii aprilie, respectiv 10,71%, observăm o contracție de un punct procentual. Cumva, este paradoxal. Creditul crește, dar, în termeni reali, observăm o contracție.

Vorbim de o frică, dar având în vedere că și venitul real scade, consumatorii se împrumută din precauție, pentru susținerea veniturilor cu care erau odinioară obișnuiți”, a spus Mădălina Dragomir, senior macroeconomist în cadrul Garanti BBVA România, în emisiunea „Cu cifrele pe masă”.

Alte declarații din emisiune:

Prețurile cresc

Traiectoria inflației în țara noastră este pe o pantă ascendentă din a doua parte a anului trecut, urmare a modificărilor de natură fiscală.

Trebuie să ne amintim că anul trecut am avut atât eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică, cât și celelalte măsuri de consolidare fiscală, respectiv majorarea cotelor de TVA și majorarea accizelor.

Am avut oricum o bază de raportare destul de înaltă. Oricum, am plecat cu o inflație lipicioasă urmare a creșterii salariilor care s-a transpus în costul serviciilor.

Comisia Europeană prevede pentru anul acesta o medie a inflației de 7%. Atât impactul măsurilor de consolidare fiscală, cât și impactul șocurilor din Orientul Mijlociu au venit peste ceea ce noi deja aveam.

Într-adevăr, ca medie pe tot anul o să avem o inflație destul de ridicată, având în vedere că abia din luna iulie noi anticipăm o scădere graduală, ca urmare a efectelor de bază, undeva la 5%-5,5%. Desigur, sunt în continuare riscuri la adresa evoluției economice venite din partea războiului din Orientul Mijlociu.

Economia scade

Consider că scăderea economică este de moment. Este o etapă de ajustare, de corecție, așa îmi place să denumesc intrarea în acest an. Scăderea vine, desigur, pe baza reducerii consumului.

România are de suferit în urma măsurilor de consolidare fiscală, necesare de altfel. Sunt binevenite, dar s-au adăugat la anumite probleme structurale pe care le avem deja. Dacă aveam o inflație care venea pe o creștere economică, vorbeam de altă situație.

Avem inflație mare și, în același timp, o încetinire a creșterii economice. S-ar numi stagflație doar dacă am avea și o rată mare a șomajului. Deocamdată, la rata șomajului observăm o tendință de accelerare în sus, dar nu la nivelul anilor '70, când într-adevăr ne confruntam cu fenomenul stagflaționist. Datele economice actuale ne spun că într-acolo mergem.

Urmăream discursul președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, acum două luni. O întrebare a venit chiar din public, de la un jurnalist foarte cunoscut, dacă și Europa se confruntă cu fenomenul stagflației. Dumneaei a menționat că anii '70 reprezintă cel mai elocvent exemplu de episod stagflaționist.

Impactul în buget

Guvernul a construit bugetul pe o creștere economică de 1%, pe niște anticipații într-un anumit context. Bugetul a fost oricum aprobat destul de târziu anul acesta, având în vedere toate tensiunile politice. Ulterior au revizuit și ei la 0,1%, în conformitate cu ultimele seturi de date pe care le-a publicat Comisia Națională de Prognoză.

Ce se întâmplă dacă ratăm bugetul? Se întâmplă să nu putem obține sumele pe care le-am scontat, atât la nivelul cheltuielilor, cât și la nivelul veniturilor. Am putea să ne îndatorăm mai mult, desigur, dar cred că traiectoria deficitului bugetar este bine ancorată.

Având în vedere măsurile de consolidare fiscală, reducerea cheltuielilor publice, cred că se vor încadra în ținta de 6,2% pe care și-au stabilit-o.

În ceea ce privește evoluția activității economice, respectiv creșterea PIB, cred că o pondere foarte mare din impactul scădere este la nivel domestic, având în vedere reducerea consumului.

Există și impactul care vine din țările cu care avem schimburi economice comerciale, la care se adaugă și impactul războiului sau al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Totuși, clar, cea mai mare pondere o au măsurile de consolidare fiscală.

Deficitul bugetar

Reducerea deficitului bugetar este o corecție serioasă și cât se poate de reală, dar contează foarte mult și modul în care ne vom raporta la investițiile din fonduri europene, adică la investițiile publice.

Vom vedea un impact în deficitul bugetar dacă vom stopa investițiile, mai ales că avem o perioadă foarte strânsă pentru fondurile aferente Planului Național de Redresare și Reziliență. Programul urmează să se încheie în august anul acesta.

Tensiunile din planul politic au, evident, un impact atât asupra bugetului public, cât și asupra încrederii investitorilor.

Soldul bugetar

Conform metodologiei ESA, deci metodologie europeană, și nu deficitul cash pe care îl vedem în datele pe care le publică Ministerul Finanțelor în fiecare lună, cu sezonalitate lunară, avem o componentă ciclică destul de redusă.

Situația cu care ne confruntăm în prezent își are rădăcinile mai în urmă, undeva în anul 2016, când cota de TVA a fost scăzută într-o perioadă în care economia o ducea bine. Ulterior, am redus-o cu încă un punct procentual în 2017, într-o perioadă în care economia României oricum o ducea bine.

Cele două linii, soldul headline și soldul structural, sunt destul de apropiate, cu un gap destul de mic, în anumite momente el nefiind existent. De aici putem deduce faptul că guvernele, de-a lungul timpului, au abordat preponderent politici prociclice, nereușind să drămuiască o parte din fondurile pe care le aveam în perioadele favorabile pentru zilele negre.

În loc să ne creăm spațiu fiscal pentru perioadele mai grele, am continuat cu politicile prociclice și, practic, am adâncit un deficit. De aceea, este o problemă structurală, un deficit structural. Problema tinde să fie permanentă.

Ne-am asumat un plan de reducere a deficitului bugetar, pe care l-am aprobat în cadrul Comisiei Europene și prin care ne-am angajat să ajungem la 2,5%-3% până în 2030, astfel încât să ne încadrăm într-unul dintre criteriile pe care Tratatul de la Maastricht le prevede, de convergență nominală.

Guvernul ar trebui, în primul rând, să asigure o stabilitate politică, astfel încât să putem duce la îndeplinire reformele asumate pe termen mediu și lung și, de asemenea, pentru a recăpăta încrederea investitorilor.

Avem deja măsurile acestea de consolidare fiscală, care ne-au arătat că în primele patru luni ale lui 2026 am înregistrat un deficit de 1,2%. Trebuie continuate.

Soldul contului curent

Deficitul contului curent reprezintă o altă vulnerabilitate a României. El provine din dezechilibrele balanței comerciale. Importăm mai mult decât exportăm.

Împreună cu deficitul bugetar, avem fenomenul intitulat deficite gemene. Este o problemă pe care România o are, așa cum am efectuat eu o analiză, încă din anul 1999.

În fiecare an de atunci am înregistrat, în conformitate cu datele publicate pe Eurostat, deficite gemene, cu mici perioade în care, într-adevăr, deficitele se apropiau de valoarea zero.

Cele două deficite sunt vulnerabilități la adresa economiei României. Sunt indicatori pe care agențiile de rating îi urmăresc de aproape. Vedem că atât deficitul bugetar, cât și cel de cont curent înregistrează o îmbunătățire, cel de cont curent urmare a reducerii consumului. Odată cu reducerea consumului, importăm mai puțin și încercăm să exportăm mai mult.

Salariile și consumul

La nivelul real al consumului vedem un vârf în vara lui 2025 și ulterior vedem o corecție de circa 6% până la începutul anului curent. Evoluția ne arată încetinirea consumului, urmare a măsurilor de consolidare fiscală.

Cred că în continuare consumul va fi constant, revenind în creștere odată cu reducerea ratei inflației și temperarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, care, vedem, deja au un parcurs pozitiv. Zilele acestea, Trump a semnat un memorandum de pace cu Iran, în Franța.

Rezultatele sondajului pe care Comisia Europeană le consolidează și pentru România arată că încrederea consumatorilor merge tot în jos. Din august 2025 a scăzut brusc. Tot măsurile de consolidare fiscală au afectat și aici.

Cei care totuși au bani nu mai consumă. Mă uitam pe date și este interesant de menționat că și creditul acordat gospodăriilor a continuat să crească. În luna aprilie 2026 a înregistrat o evoluție de la an la an de 9,6%.

Cu toate acestea, dacă ne uităm și la rata inflației aferentă lunii aprilie, respectiv 10,71%, observăm o contracție de un punct procentual. Cumva, este paradoxal. Creditul crește, dar, în termeni reali, observăm o contracție.

Avem cumva această frică, dar având în vedere că și venitul real scade, consumatorii se împrumută din precauție, pentru susținerea veniturilor cu care erau odinioară obișnuiți.

Este pentru prima oară după mulți ani când salariile au scăzut în termeni reali. Asistăm la o erodare a puterii de cumpărare. Din a doua jumătate a anului 2025 salariul real a scăzut constant și putem observa că a pierdut circa 14% prin comparație cu valoarea de vârf.

De aici rezultă și această încredere a consumatorilor care se află pe o pantă descendentă. Avem consumul în scădere și de aici derivă toate celelalte. Evoluția economică este, într-adevăr, afectată în mare parte de dinamica consumului.

Motoarele de creștere

Cel mai grav impactat de măsurile din domeniul fiscal este sectorul comerț, hoteluri, restaurante și cafenele, dar și transport, unde contribuția la creșterea PIB a fost una negativă, de 0,8%.

Practic, din perspectiva valorii adăugate brute, ca scădere avem administrația publică cu minus 0,2% contribuție la creșterea PIB, alte activități profesionale, științifice și tehnice cu minus 0,3% contribuție la creșterea PIB și tranzacțiile imobiliare, cu o scădere de 0,1%.

Construcțiile au avut o contribuție de 0,4% la creșterea PIB pe primul trimestru, iar aceasta și ca urmare a fondurilor europene. Întrebarea este dacă pe asta ne bazăm în continuare sau dacă pe asta ar trebui să ne bazăm.

De acum încolo, nu cred că este o variantă sustenabilă, având în vedere că ar trebui să găsim o variantă care să fie adaptată modelului nostru economic și care, într-adevăr, să contribuie foarte mult la creșterea economică, să ne ajute să dezvoltăm infrastructura.

Avem foarte multe fonduri disponibile – PNRR, fondurile de coeziune, programul SAFE – însă ar trebui ca proiectele pe care le gândim să aducă o valoare adăugată brută în economie.

Trebuie să gândim proiecte care să ducă la schimbarea modelului de creștere economică dintr-un model susținut de consum într-un model de investiții, care să aibă o valoare adăugată brută considerabilă în economie.

Investițiile au cea mai mare contribuție la creșterea PIB, 0,9%. Consumul are o contribuție negativă de 1,3% la creșterea PIB. Investițiile au fost motorul care a condus evoluția economică, chiar dacă aceasta s-a situat pe un teritoriu negativ, respectiv minus 1,2% year-on-year.

În datele-semnal pe care INS le-a publicat primele, aveam inițial o evoluție a activității economice de minus 1,7%, dar ulterior, prin publicarea setului de date estimate, au venit cu o revizuire în sens ascendent.

Reperele viitoare

Văd sistemul bancar ca pe un sprijin. Traversează o perioadă în care este poziționat favorabil  în ciclul economic în care ne aflăm. El susține economia reală. Rata creditelor neperformante s-a situat la 2,83% în martie 2026. Stăm bine din perspectiva acestui indicator.

Cred că gospodăriile și companiile sunt afectate în măsură egală. Dacă gospodăriile nu mai consumă, companiile nu mai au de ce să producă sau nu mai au ce să vândă. Este o situație din care ambele părți au de pierdut.

Gospodăriile sunt însă mai sceptice în ceea ce privește decizia de a economisi și de a cheltui. Sunt, desigur, și mai vulnerabile. Salariul real a scăzut și avem o putere de cumpărare în scădere.

La capitolul riscuri interne m-aș axa pe stabilitatea politică, având în vedere că atât agențiile de rating, cât și investitorii străini se uită îndeaproape la situația politică internă.

De asemenea, m-aș uita la riscurile asociate tensiunilor geopolitice, atât din zona noastră, cât și din zona mai îndepărtată, respectiv din cadrul Orientului Mijlociu.

Așteptăm să coboare rata inflației din luna iulie. Banca Centrală anticipează o scădere semnificativă, la fel cum mulți analiști economici prevăd. Este un indicator important de urmărit în perioada imediat următoare. De ea depind mulți indicatori.

Chiar dacă zilele acestea este dificil să privim lucrurile și din perspectivă optimistă, eu am două motive de optimism. Primul este aderarea la OCDE. Sper să se realizeze cât mai repede și să vină cu beneficiile pe care le au și celelalte state, respectiv vizibilitate mai mare, încredere a investitorilor și multe altele.

De asemenea, accesarea fondurilor din cadrul programului PNRR, dar și din cadrul programelor de coeziune și SAFE cred că ne vor ajuta la schimbarea motorului de creștere economică.