Evoluția din ultimul deceniu arată o divergență constantă între România și restul Uniunii. Astfel, dacă durata medie a vieții profesionale la nivelul UE a crescut cu 2,6 ani între 2015 și 2025, în România aceasta a scăzut cu 0,1 ani în aceeași perioadă.
Cifrele comparative arată astfel: 34,9 ani (UE) față de 32,8 ani (România) în 2015; 35,9 ani față de 33,8 ani în 2019; 35,9 ani față de 31,1 ani în 2021; 37 ani față de 32,4 ani în 2023; 37,5 ani față de 32,7 ani în 2025.
Analiza precizează că diferențele dintre state reflectă în principal gradul diferit de participare la piața muncii, intrarea târzie a tinerilor în activitate, retragerea anticipată din câmpul muncii sau numărul mare de persoane inactive.
O durată mare a vieții profesionale nu presupune neapărat un program de lucru mai lung, ci mai degrabă o conectare mai îndelungată la piața muncii, chiar și în condițiile unui program redus sau flexibil.
„Diferența României față de media europeană arată o provocare structurală a pieței muncii din țara noastră. Atunci când milioane de persoane rămân în afara activității economice pentru perioade lungi, costul este suportat de întreaga economie, prin creștere economică mai redusă și o presiune mai mare asupra sistemului de pensii. Într-o economie afectată de provocări demografice și deficit de forță de muncă, creșterea participării la piața muncii este una dintre cele mai mari oportunități economice ale României pentru următorii ani", a declarat Ioan Nistor, macroeconomist șef la Banca Transilvania.
Indicatorul privind durata medie estimată a vieții profesionale măsoară numărul mediu de ani în care o persoană de 15 ani sau peste este de așteptat să rămână, de-a lungul vieții, în câmpul muncii.
Sunt incluse atât persoanele ocupate, cât și cele aflate în șomaj, cu condiția să fie active și să caute un loc de muncă. Indicatorul nu arată numărul de ani lucrați efectiv de un salariat, nu reprezintă vârsta legală de pensionare și nu constituie o recomandare privind durata activității profesionale.
El este o estimare statistică bazată pe speranța de viață și pe ratele de participare la piața muncii pentru fiecare categorie de vârstă, descriind comportamentul actual al populației pe piața muncii, nu productivitatea sau calitatea muncii prestate, se mai arată în analiză.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
