Chirițoiu a precizat că băncile nu au format un cartel în sensul clasic al termenului, iar traderii nu s-au coordonat explicit pentru a crește nivelul ROBOR în detrimentul clienților, așa cum s-a întâmplat în cazul LIBOR, informează Profit.ro.
Autoritatea invocă existența unor „comunicări" care ar susține concluzia unei practici anticoncurențiale, însă băncile susțin că nu au identificat nimic incriminator în propriile arhive. Conținutul acestor comunicări va deveni public abia odată cu finalizarea raportului.
Argumentul central al Consiliului Concurenței vizează mecanismul de fixing al ROBOR. În intervalul 10.30-11.00, cele 10 bănci din panel transmit pe platforma Refinitiv cotațiile pentru fiecare scadență, de la overnight până la 12 luni, atât pentru BID cât și pentru ASK.
Aceste cotații sunt vizibile tuturor participanților pe durata întregului interval. La ora 11.00, administratorul platformei culege ultima cotație a fiecărei bănci, elimină valorile extreme și calculează media celor opt valori rămase. Rezultatul este anunțat de BNR și capătă caracter oficial.
Tocmai această vizibilitate reciprocă în timpul fixingului reprezintă, în opinia Consiliului Concurenței, sursa problemei, deoarece fiecare bancă poate observa cotațiile celorlalte și poate transmite valori noi în consecință, ceea ce ar putea genera o aliniere a cotațiilor și o denaturare a concurenței.
Indicele rezultat ar fi astfel diferit de cel care ar ieși dintr-o piață în care băncile cotează independent. Pe scurt, argumentul autorității este că transparența excesivă a mecanismului de fixing a făcut posibilă coordonarea implicită.
Aflați mai multe informații din articolul Profit.ro.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
