BNR a majorat prognoza de inflație pentru 2026, dar perspectiva mai pesimistă este în proiecția pentru 2027 | GRAFICE

Cifra din iulie

Rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie 2026, de la 10,42% în iunie, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Prețurile de consum au urcat cu 0,58% față de iunie, iar de la începutul anului cumulează o creștere de 4,4%. Media ultimelor 12 luni rămâne la 9,8%. Pe indicele armonizat, folosit pentru comparațiile europene, rata anuală e tot 8,2%, cu o medie pe 12 luni de 8,8%.

Structura ratei inflației arată de unde vine presiunea. Serviciile s-au scumpit cu 13,67% față de iulie 2025, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar cele alimentare cu 5,03%. Chiriile au urcat cu 42,48%, iar combustibilii cu 16,87%, cu benzina la 23,15% și motorina la 30,70%. Inflația de bază CORE2 ajustat, indicatorul care exclude componentele volatile și pe cele administrate, a coborât marginal la 8,2%, de la 8,3% în iunie.

Scăderea era programată

Corecția din iulie a fost momentul în care scumpirile din vara trecută au ieșit din termenul de comparație. Mecanismul este mai simplu decât pare, iar aici se ascunde una dintre cele mai răspândite confuzii publice.

Rata anuală compară nivelul prețurilor de azi cu nivelul de acum 12 luni. Scumpirea din iulie 2025 rămâne în nivelul prețurilor pentru totdeauna, pentru că prețurile nu coboară înapoi. Se schimbă doar termenul de comparație. Ieșind din calculul interanual, saltul de atunci dispare din comparație, ceea ce trage în jos automat rata anuală.

Din indicii lunari publicați de INS, în iulie 2025 prețurile de consum au urcat cu 2,68% într-o singură lună, atunci când a picat plafonarea la energia electrică. În august 2025 au mai urcat cu 2,1%, luna în care au crescut TVA și accizele.

Așezate pe un coș de cumpărături care costa 100 de lei în iunie 2025, potrivit calculelor Termene Business Hub, în iulie 2025 coșul ajunge la 102,68 de lei, în august la 104,84 de lei, în decembrie la 106,38 de lei, în iunie 2026 la 110,42 de lei și în iulie 2026 la 111,06 lei.

Între iunie și iulie 2026 coșul s-a scumpit cu 64 de bani, iar rata anuală a scăzut cu 2,2 puncte procentuale. Ambele dinamici sunt adevărate în același timp, pentru că în iunie comparam cu 100 de lei, iar în iulie comparăm cu 102,68 lei. Cu alte cuvinte, dacă împărțim 111,06 la 102,68 rezultatul este 1,0816, adică fix cei 8,16% raportați de INS.

Aceeași aritmetică arată de unde venea inflația anuală din iunie. Din cele 10,42 de procente, 6,38 s-au acumulat în a doua jumătate a lui 2025, dominată de energie, TVA și accize, iar 3,8 procente s-au adăugat în prima jumătate a lui 2026, potrivit calculelor noastre. Partea grea a inflației cu care am intrat în vară venea așadar din anul trecut, iar ieșirea ei din bază produce corecția pe care o vedem acum.

Prețurile nu se mai întorc

Coșul nu se mai întoarce la 100 de lei. O inflație în scădere înseamnă doar că urcă mai încet, iar nivelul rămâne unde a ajuns. Tabelul de mai sus arată că valoarea coșului crește la fiecare rând, inclusiv în luna în care rata anuală se prăbușește.

De aici vine frustrarea pe care o exprimă mulți consumatori atunci când aud că inflația scade, dar nu se vede și la raft. Percepția că prețurile continuă să crească este corectă. Decalajul apare pentru că indicatorul măsoară ritmul, iar la raft omul măsoară nivelul.

Ce urmează în august

Pentru august 2026, baza urcă la 104,84 de lei, deci raportul se comprimă din nou. Calculele Termene Business Hub pe indici INS arată că dacă prețurile ar sta pe loc în august, rata anuală ar coborî la 5,94%. La o creștere lunară de 0,2%, aceasta ar ajunge la 6,15%. La plus 0,5%, ea ar ajunge la 6,47%.

Intervalul este consistent cu ce spun și analiștii băncilor. BCR anticipa, înainte de publicarea datelor pe iulie, o nouă scădere de aproximativ două puncte procentuale în august, pe fondul efectelor de bază.

Revizuirea care contează

Discuția publică s-a concentrat pe prognoza pentru decembrie 2026, urcată de BNR de la 5,5% la 6,1%. Este vorba despre o revizuire de 0,6 puncte procentuale pe un orizont în care o bună parte din traiectorie este deja mecanică.

Revizuirea cu greutate este de fapt pe termen mediu. Pentru decembrie 2027, BNR a împins proiecția de la 2,9% la 3,4%. Ținta staționară a băncii centrale este 2,5% cu un interval de variație de un punct procentual, deci plafonul este la 3,5%. Astfel, noua proiecție se așază la 0,1 puncte procentuale sub plafon.

Cu alte cuvinte, acolo unde efectele statistice nu mai explică nimic și contează doar fundamentele economiei, banca centrală și-a înrăutățit propria evaluare cu jumătate de punct procentual.

Traiectoria completă din raportul din august arată o corecție amplă în trimestrul trei, până la aproximativ 5,9% în septembrie, urmată de o ușoară revenire la 6,1% în decembrie, apoi de o coborâre graduală la 3,4% la finalul lui 2027 și 2,8% la orizontul proiecției, adică în trimestrul doi din 2028.

Revenirea în interiorul intervalului țintei este preconizată pentru trimestrul patru din 2027. Față de runda din mai, care indica 10,4% pentru iunie 2026, 5,5% pentru decembrie 2026 și 2,9% pentru decembrie 2027, valorile actuale sunt mai mari cu 0,6 puncte procentuale la finalul anului curent, cu 0,5 puncte procentuale la finalul lui 2027 și cu 0,3 puncte procentuale în trimestrul întâi din 2028.

De unde vine revizuirea

Explicația publică a revizuirii a fost canicula și seceta. Isărescu a spus la conferința de prezentare a raportului că s-a introdus în prognoză ceea ce a devenit cert, adică efectele caniculei și secetei asupra producției de electricitate și situația energiei în general. Descompunerea arată însă mai mult.

BNR a publicat structura celor 6,1% pentru decembrie 2026. Inflația de bază CORE2 ajustat contribuie cu 3,6 puncte procentuale, combustibilii cu 1,1, prețurile administrate exclusiv gazele naturale cu 0,8, tutunul și băuturile alcoolice cu 0,4, energia electrică și gazele naturale împreună cu 0,1, iar legumele, fructele și ouăle tot cu 0,1.

Raportul precizează că toate componentele exogene contribuie cumulat cu 2,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă 0,2 puncte procentuale peste nivelul din mai. Prin scădere rezultă că în runda din mai componentele exogene contribuiau cu 2,3 puncte procentuale, iar inflația de bază cu 3,2 puncte procentuale, potrivit calculelor Termene Business Hub.

Din cele 0,6 puncte procentuale de revizuire, 0,4 vin așadar din inflația de bază și 0,2 din componentele exogene. Altfel spus, două treimi din înrăutățire vin din prețurile bunurilor și serviciilor obișnuite, în timp ce energia, care a dominat explicațiile publice, acoperă restul de o treime.

Raportul dintre contribuția inflației de bază și rata ei proiectată se menține la 66,7% în ambele runde, adică exact aceeași pondere a coșului CORE2 în indicele general. Este confirmarea că cele 3,2 puncte procentuale pe care le-am calculat pentru mai sunt corecte.

Energia a contat, dar prin canalul indirect, prin costurile de producție și transport transmise mai departe în prețurile finale. Este chiar mecanismul pe care raportul îl descrie ca având o persistență mai ridicată decât efectele directe.

Amplitudinile din prognoză

Comparația directă între cele două ediții ale tabelului cu componentele exogene din raportul BNR arată cât de mari pot fi mișcările în interiorul unei prognoze fără ca totalul să se clintească.

Prețurile gazelor naturale erau proiectate în mai să scadă cu 12,4% până în decembrie 2026. Acum sunt proiectate la 0,1%, o revizuire de 12,5 puncte procentuale. Raportul din mai punea scăderea pe seama noii scheme de sprijin pentru consumatorii casnici. Cel din august explică inversarea prin creșterea neanticipată din aprilie a tarifelor de înmagazinare și transport, la care se adaugă ipoteza unei scumpiri a prețului de achiziție în sezonul rece.

În sens opus, legumele, fructele și ouăle coboară de la 7,9% la 1,6%, o revizuire de 6,3 puncte procentuale în jos, pe fondul recoltei abundente de pe piața locală și europeană. Combustibilii scad de la 14,9% la 13,2%, iar tutunul și băuturile alcoolice de la 5,8% la 5,4%.

Cea mai mare surpriză este la prețurile administrate excluzând gazele naturale, urcate de la 7,2% la 12,3%. Explicația principală este o decizie administrativă punctuală. Chiriile pentru locuințele din fondul locativ de stat au fost actualizate în aprilie cu rata cumulată a inflației începând din 2007, momentul ultimei indexări, ceea ce a produs o creștere de 140,48% într-o singură lună și a adăugat 0,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației.

Subtotalul bunurilor energetice urcă de la 6,8% la 8,3%, o revizuire de 1,5 puncte procentuale.

Sunt și componente care nu s-au schimbat. Combustibilii contribuiau cu 1,2 puncte procentuale la prognoza de 5,5% din mai, cifră comunicată atunci de guvernatorul BNR și relatată de Termene Business Hub. Acum contribuie cu 1,1 puncte procentuale la o prognoză de 6,1%. Contribuția lor a scăzut ușor în timp ce totalul a urcat, ceea ce confirmă din altă direcție că motorul revizuirii este în altă parte.

Cine câștigă din inflație

Guvernatorul BNR a spus la conferință că firmele au continuat să se împrumute inclusiv pentru că dobânzile, deși ridicate nominal, rămân reduse în termeni reali atunci când sunt raportate la inflație, afirmație susținută și de cifrele din raport.

În trimestrul doi din 2026, rata medie a dobânzii la creditele noi ale populației a fost 7,59%, la cele pentru locuințe 5,73%, la cele de consum 9,34%, iar la creditele noi ale societăților nefinanciare 8,55%. Toate stau sub rata inflației din perioada respectivă.

Cealaltă parte a aceleiași monede se vede la economisire. Randamentul mediu al depozitelor noi la termen ale populației a fost 5,01% în trimestrul doi, în scădere cu 0,14 puncte procentuale față de trimestrul întâi. Cu inflația la 10,42% în iunie, un depozit constituit la rata medie a pierdut circa 4,9% din puterea de cumpărare în termeni anuali, potrivit calculelor Termene Business Hub.

Acest mecanism a fost descris și de Adrian Codirlașu, președintele organizației profesioniștilor în investiții CFA România, în emisiunea „Cu cifrele pe masă”.

„Avem o datorie publică ridicată și un deficit bugetar mare. Prin urmare, guvernul vrea inflație. Vrea inflație pentru că în modul acesta transferă către consumator costul reechilibrării acestor dezechilibre, în special al deficitului bugetar”, spunea el în decembrie, estimând pentru 2026 o inflație de 6%-7% la finalul anului, o evaluare care s-a dovedit apropiată de traiectoria de acum.

Un lucru merită spus explicit, pentru că l-am văzut circulând des. Inflația din România nu este produsul unei expansiuni monetare. Datele BNR arată contrariul. În aprilie și mai, masa monetară M3 a scăzut cu 3,3% în termeni reali față de anul anterior, după o scădere de 2,3% în trimestrul întâi. Creditul acordat sectorului privat a scăzut cu 2,8% în termeni reali în aceleași două luni, chiar dacă în termeni nominali a crescut. Agregatele monetare se contractă în termeni reali, în timp ce inflația se menține la 8%-10%.

Beneficiarul principal este bugetul de stat, prin dobânzi real-negative la datoria emisă și prin creșterea bazei impozabile nominale. Deficitul bugetar din primul semestru a coborât la 41 mld. lei, adică 2% din PIB, față de 69,8 mld. lei și 3,6% din PIB în perioada similară din 2025.

Ce spun băncile

Estimările liderilor bancari din România pentru finalul anului se așază într-un interval îngust, cu o mențiune legată de calendar.

BCR, parte din grupul Erste, își menține prognoza la 5,9% pentru decembrie 2026, cu inflația de bază la 5,4%, estimând că BNR va ține dobânda-cheie la 6,5% până la raportul din mai 2027. Estimarea a fost formulată în august, după publicarea datelor pe iunie.

Banca Transilvania a revizuit prognoza la 6,4% în raportul BT Research Outlook din mai. Este singura dintre cele trei peste proiecția de atunci a băncii centrale, apreciind că BNR nu va reduce dobânda în 2026. Cifra este însă cu aproape trei luni mai veche decât celelalte și precedă exact factorii care au împins prognoza BNR de la 5,5% la 6,1%.

BRD estimează 5,5% pentru finalul anului, potrivit declarațiilor din teleconferința aferentă rezultatelor semestriale, unde directorul general adjunct Claudiu Cercel a vorbit despre primele semne de stabilizare a economiei în trimestrul doi.

Pe calendarul reducerii dobânzii, ecartul este real. BNR a menținut pe 10 august rata de politică monetară la 6,5%, nivel valabil din august 2024, facilitatea de creditare la 7,5% și cea de depozit la 5,5%.

Criteriul implicit este ca inflația să coboare sub rata-cheie, prag care ar fi atins în septembrie dacă traiectoria de 5,9% se confirmă. Marja de siguranță pe care o vrea banca centrală și riscurile din iarnă împing însă discuția în 2027.

Ce poate strica socoteala

Sunt două termene care marchează capetele intervalului de risc, iar ambele au impact cuantificabil.

Primul este la puțin peste două săptămâni distanță. România are termen până la 31 august 2026 pentru finalizarea PNRR, iar jaloane precum legea salarizării, legea integrității sau legea decarbonizării, fiecare în valoare de 700-900 mil. euro, sunt încă blocate, în timp ce 4.500 de proiecte din peste 15.000 nu sunt recepționate.

Isărescu a spus că BNR mizează pe finalizarea programului și a făcut apel la autorități pentru continuarea absorbției la nivelul prevăzut. Miza este directă, pentru că într-o economie în care consumul se contractă, investițiile finanțate din fonduri europene sunt principalul factor care mai susține activitatea.

Al doilea termen este în martie 2027, când expiră schema de protecție a consumatorilor casnici la gazele naturale. BNR estimează ilustrativ că liberalizarea, cu informațiile disponibile acum, ar conduce la o scumpire de circa 24% pentru consumatorii casnici și la un efect de aproximativ 0,65 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației. Raportul adaugă explicit că prelungirea schemei sau înlocuirea ei cu altă formă de sprijin nu poate fi exclusă.

Peste acestea, balanța riscurilor rămâne înclinată în sus. Raportul enumeră escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, cu perturbări repetate ale traficului prin Strâmtoarea Ormuz și extinderea recentă a tensiunilor către Marea Roșie, dependența de livrările de țiței din Kazahstan, condițiile meteorologice extreme, inclusiv scăderea debitului Dunării cu efecte asupra producției de energie electrică, cât și introducerea sistemului ETS2 de comercializare a certificatelor de emisii în 2028.

Una peste alta

Iulie a fost cea mai previzibilă lună din an. Corecția era înscrisă în indici de acum 12 luni, iar abaterea față de consensul pieței a fost nesemnificativă, de circa un sfert de punct procentual, mediana Bloomberg fiind la 7,95% și estimarea BCR la 7,8%.

Ce nu era previzibil este ce a făcut banca centrală cu orizontul de doi ani. O prognoză de 3,4% pentru decembrie 2027 înseamnă că BNR se așteaptă să atingă marginea intervalului țintă abia la finalul anului viitor, cu un an și jumătate de inflație peste țintă în față. Pentru o instituție care a recunoscut că a ratat ținta patru ani la rând, marja de eroare pe care și-o mai permite s-a subțiat considerabil.

În plus, în raport mai este un detaliu trecut cu vederea de mulți. Proiecția pentru gazele naturale de după martie 2027 pornește de la ipoteza că schema de sprijin se prelungește, pentru că prelungirile repetate din trecut nu justifică altă ipoteză. Cifra de 3,4% este deci construită pe presupunerea că statul va continua să plafoneze. Fără această presupunere, calculul ilustrativ al băncii centrale adaugă 0,65 puncte procentuale, ceea ce ar scoate inflația de la finalul lui 2027 în afara intervalului țintă. Asta rămâne de văzut.