Scăderea vine din baza de comparație, prețurile curente au continuat să urce peste media europeană. În iulie, prețurile din România au crescut cu 0,4% față de iunie pe indicele armonizat, dublu față de creșterea de 0,2% consemnată atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro.
Ce arată datele
Zona euro a înregistrat o rată anuală a inflației de 2,9% în iulie 2026, în creștere față de 2,8% în iunie. Cu un an în urmă, în iulie 2025, rata era de 2%. La nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a urcat la 3% în iulie 2026, de la 2,9% în iunie și de la 2,4% în iulie 2025.
Cele mai mici rate anuale au fost consemnate în Suedia (0,3%), Cehia (1,3%), Danemarca și Ungaria (ambele cu 1,6%). Cele mai ridicate au fost înregistrate în România (8,2%), Lituania (5,4%), Cipru și Bulgaria (ambele cu 4,4%). Comparativ cu iunie 2026, inflația anuală a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în nouă.
În iulie 2026, contribuții pozitive la rata anuală a inflației din zona euro au venit din partea serviciilor (1,55 de puncte procentuale), a energiei (0,94 de puncte procentuale), a bunurilor industriale neenergetice (0,23 de puncte procentuale) și a alimentelor, alcoolului și tutunului (0,23 de puncte procentuale).
Datele se referă la indicele armonizat al prețurilor de consum, IAPC, instrumentul de comparație între statele membre. Zona euro cuprinde 21 de state de la 1 ianuarie 2026, după aderarea Bulgariei, iar seriile agregate publicate de Eurostat urmăresc componența în evoluție a zonei, cu date EA20 până în decembrie 2025 și EA21 începând din ianuarie 2026.
România versus restul
Diferența dintre rata din România și media Uniunii Europene a ajuns la 5,2 puncte procentuale în iulie 2026, potrivit calculelor Termene Business Hub pe baza tabelelor publicate de Eurostat. Rata inflației din România este de 2,7 ori media comunitară.
Distanța până la locul al doilea în clasament, ocupat de Lituania cu 5,4%, este de 2,8 puncte procentuale, mai mare decât întreaga rată a inflației din zona euro. Ecartul dintre extremele pieței unice, România și Suedia, ajunge la 7,9 puncte procentuale.
Comparația pe 12 luni schimbă însă felul în care ne uităm la cifre. În iulie 2025 România avea o inflație anuală de 6,6%, față de 2,4% media UE, o diferență de 4,2 puncte procentuale. Un an mai târziu, diferența s-a lărgit cu un punct procentual, chiar dacă rata românească a scăzut în ultimele două luni. Vârful ecartului a fost atins în mai 2026, cu 9,7% în România față de 3,3% în UE, adică 6,4 puncte procentuale.
O scădere statistică
Coborârea de un punct procentual consemnată de România în iulie a fost a doua ca amploare din Uniune, după Grecia, unde rata anuală a scăzut cu 1,2 puncte procentuale, de la 3,9% la 2,7%, potrivit calculelor Termene Business Hub pe seriile Eurostat. Bulgaria și Letonia au urmat, fiecare cu 0,8 puncte procentuale.
Pe indicele național, folosit de INS, scăderea a fost de 2,26 puncte procentuale, de la 10,42% la 8,16%, diferența față de indicele armonizat venind din structura și ponderile diferite ale celor doi indici
Dacă ne uităm la ritmul lunar, prețurile din România au crescut cu 0,4% în iulie 2026 față de iunie, pe indicele armonizat, dublu față de creșterea de 0,2% consemnată atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro.
Pe indicele național IPC, avansul lunar a fost de 0,58%, iar de la începutul anului prețurile au urcat cu 4,4%, potrivit Institutului Național de Statistică. Un ritm lunar de 0,58% menținut 12 luni ar produce o inflație anuală de circa 7,2%, cifră cu valoare pur ilustrativă, prețurile lunare nefiind ajustate sezonier, iar iulie fiind o lună atipică din acest punct de vedere.
Explicația scăderii ratei anuale stă în baza de comparație. Din calculul pe 12 luni a ieșit eliminarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică, aplicată de la 1 iulie 2025, lună în care prețurile de consum au urcat cu 2,68% într-un singur pas.
Un coș care costa 100 de lei în iunie 2025 a ajuns la 102,68 de lei în iulie 2025 și la 111,06 lei în iulie 2026, iar raportul dintre cele două valori dă exact cei 8,16% raportați de INS, potrivit calculelor Termene Business Hub publicate pe 14 august. Nivelul prețurilor rămâne unde a ajuns, se schimbă doar termenul de comparație.
Costul acumulat rămâne vizibil în media pe 12 luni. Rata medie a modificării prețurilor de consum în perioada august 2025-iulie 2026, față de precedentele 12 luni, a fost de 9,8% pe indicele național și de 8,8% pe indicele armonizat, potrivit INS. Aceasta este cifra care intră în formulele de indexare a contractelor, chiriilor comerciale și a unor prestații.
Serviciile, mai repede decât în zona euro
Pe datele INS, serviciile s-au scumpit cu 13,67% în iulie 2026 față de iulie 2025, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar mărfurile alimentare cu 5,03%. În zona euro, aceleași categorii au avansat cu 3,3% la servicii, 0,9% la bunuri industriale neenergetice și 1,2% la alimente, alcool și tutun.
Raportul de circa patru la unu la capitolul servicii rezumă problema. La această comparație trebuie să ne uităm orientativ, fiindcă structura și ponderile coșului național IPC diferă de cele ale indicelui armonizat, iar agregatele Eurostat pentru zona euro nu se suprapun perfect peste categoriile INS.
În interiorul coșului românesc, vârfurile sunt și mai pronunțate. Chiriile au urcat cu 42,48% față de iulie 2025, combustibilii cu 16,87%, cu benzina la 23,15% și motorina la 30,7%, potrivit INS. Inflația de bază CORE2 ajustat, indicatorul care exclude componentele volatile și pe cele administrate, a coborât marginal la 8,2% în iulie, de la 8,3% în iunie.
Presiunea din servicii este și motivul pentru care BNR a majorat traiectoria inflației de bază. Banca centrală invocă deprecierea leului din mai, creșterea tarifelor de telecomunicații și RCA, eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază și efectele indirecte ale șocului energetic.
Efectul de bază din august
Majorarea TVA de la 19% la 21% și cea a accizelor au intrat în vigoare la 1 august 2025, ceea ce înseamnă că ies din calculul anual odată cu datele pe august 2026. INS publică acele cifre în septembrie, iar Eurostat le include în comunicatul programat pentru 17 septembrie 2026.
BNR a revizuit în creștere prognoza în Raportul asupra inflației prezentat pe 13 august 2026. Estimarea pentru finalul lui 2026 a urcat de la 5,5% la 6,1%, iar cea pentru finalul lui 2027 de la 2,9% la 3,4%.
Pentru septembrie 2026, banca centrală estimează o rată anuală de aproximativ 5,9%. Inflația de bază CORE2 ajustat ar urma să coboare la 5,4% la finalul acestui an, la 3,1% în decembrie 2027 și la 2,3% în iunie 2028, iar revenirea în intervalul țintei este așteptată abia în trimestrul IV din 2027.
Greutatea revizuirii stă pe orizontul de doi ani. Ținta staționară a BNR este 2,5%, cu un interval de variație de un punct procentual, deci plafonul se află la 3,5%, iar noua proiecție pentru decembrie 2027 se așază la 0,1 puncte procentuale sub acest plafon.
Acolo unde efectele statistice nu mai explică nimic și contează doar fundamentele economiei, banca centrală și-a înrăutățit propria evaluare cu jumătate de punct procentual, după cum a arătat analiza Termene Business Hub din 14 august. Din cele 0,6 puncte procentuale de revizuire pentru 2026, 0,4 vin din inflația de bază și 0,2 din componentele exogene.
Cifrele actualizate contează pentru citirea corectă a datelor Eurostat. O parte dintre relatările apărute pe 19 august au reluat prognoza din mai, de 5,5% pentru finalul lui 2026 și 2,9% pentru finalul lui 2027, deși BNR o înlocuise cu șase zile mai devreme.
ING Bank și-a majorat estimarea pentru finalul lui 2026 de la 6% la 6,5%, după ce inflația din iulie s-a temperat mai puțin decât anticipa banca, potrivit analizei semnate de economistul-șef Valentin Tătaru. Scenariul ING indică o coborâre spre 6,5% în august, pe fondul efectelor de bază, urmată de o plafonare în jurul acestui nivel până în primul trimestru din 2027. Diferența de 0,4 puncte procentuale față de scenariul BNR pentru sfârșitul anului măsoară exact incertitudinea privind cât din dezinflație este statistică și cât este structurală.
Rolul energiei în inflația din zona euro
Accelerarea de 0,9 puncte procentuale a inflației din zona euro față de iulie 2025, de la 2% la 2,9%, vine în întregime din energie, a cărei contribuție a crescut mai mult decât întreaga rată. Contribuția componentei a trecut de la minus 0,23 de puncte procentuale în iulie 2025 la plus 0,94 de puncte procentuale în iulie 2026, o mișcare de 1,17 puncte procentuale, potrivit calculelor Termene Business Hub.
În sens invers, alimentele, alcoolul și tutunul au coborât de la 0,62 la 0,23 de puncte procentuale, o reducere de 0,39 de puncte procentuale.
Prețurile energiei din zona euro au urcat cu 10,3% în iulie 2026, față de o scădere de 2,4% în iulie 2025 și de 3,1% în februarie 2026. Ponderea energiei în coșul de consum al zonei euro este de 90,3 la mie, sub o zecime din total, dar componenta explică aproape o treime din rata anuală de 2,9%. Serviciile, cu o pondere de 468,2 la mie, au contribuit cu 1,55 de puncte procentuale, adică peste jumătate din cele 2,9 procente.
Inflația de bază a rămas mult mai stabilă decât indicele general. Indicele care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul a avansat cu 2,5% în iulie 2026, față de 2,3% în iulie 2025, o creștere de 0,2 puncte procentuale, în timp ce inflația totală a urcat cu 0,9 puncte procentuale în același interval. Anul trecut inflația de bază depășea indicele general, acum situația este inversată, semn că șocul curent vine din prețuri administrate și materii prime energetice.
Bulgaria, primul an cu euro
Bulgaria a intrat în zona euro la 1 ianuarie 2026, iar seria publicată de Eurostat arată o accelerare bruscă în primăvară. De la 2,1% în februarie, rata anuală a urcat la 2,8% în martie, 6% în aprilie și 6,3% în mai, apoi a coborât la 5,2% în iunie și 4,4% în iulie. În iulie 2025, cu șase luni înainte de aderare, Bulgaria avea o inflație anuală de 3,4%.
Comunicatul Eurostat nu oferă defalcarea pe componente pentru statele membre individuale, așa că atribuirea acestei mișcări unui factor anume, inclusiv trecerii la moneda unică, nu poate fi susținută pe baza acestui set de date. Momentul saltului, în aprilie, la trei luni după schimbarea monedei, sugerează că explicația trebuie căutată în datele naționale bulgărești.
Pentru România, comparația rămâne relevantă în dezbaterea privind calendarul de aderare. Diferența dintre cele două țări era de 3,2 puncte procentuale în iulie 2025 și a ajuns la 3,8 puncte procentuale în iulie 2026, potrivit calculelor Termene Business Hub.
Dobânda-cheie, real negativă
BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% în ședința din 10 august 2026, nivel neschimbat din august 2024. Dobânda pentru facilitatea de creditare a rămas la 7,5%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,5%.
Raportată la inflația de 8,2% din iulie, dobânda-cheie corespunde unei rate reale ex-post de minus 1,7 puncte procentuale, potrivit calculelor Termene Business Hub.
Raportată la propria prognoză a BNR pentru finalul acestui an, de 6,1%, aceeași dobândă produce o rată reală pozitivă de 0,4 puncte procentuale.
Caracterul restrictiv al politicii monetare depinde astfel de materializarea efectelor de bază din trimestrul al treilea.
Următoarea ședință de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR este programată pentru 8 octombrie 2026, după publicarea datelor pe august și septembrie. Până atunci, două seturi de date de la INS și comunicatul Eurostat din 17 septembrie vor arăta cât din dezinflația anunțată se confirmă.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.png)
