Dâmbovița a fost urmată de Sălaj, cu 236 milioane de euro, și București, cu 183 milioane de euro. Județul Galați, care în urmă cu zece ani genera aproape jumătate din exporturile siderurgice ale țării, a coborât pe locul patru, cu 135 milioane de euro. Scăderea nu este întâmplătoare, fiind rezultatul încetării efective a activității de la Combinatul Siderurgic.
Concentrarea este extremă, dar pentru industria siderurgică este tipică, deoarece facilitățile de producție sunt imense, nu pot fi deloc mutate ușor, iar de-a lungul timpului industria siderurgică s-a concentrat în anumite zone. La fel este și în Italia, Franța, cât și în orice altă țară.
Primele șapte județe, Dâmbovița cu 25%, Sălaj cu 14,8%, Bucureștiul cu 11,5%, Galați cu 8,5%, Brașov cu 7,2%, Buzău cu 7% și Călărași cu 5,2%, acoperă împreună 79,2% din exporturile românești de fontă, fier și oțel. În restul mai există diverse rămășițe din foștii giganți industriali sau fabrici care exportă diverse produse.
Următoarele trei județe din punct de vedere al ponderii exporturilor de produse siderurgice, Constanța, Cluj și Ilfov, se situează între 2,4% și 2,8%, iar de la Argeș în jos niciun altul nu mai depășește 1,6%.
În ultimul deceniu, 32 de județe și-au majorat exporturile siderurgice cu 759 milioane de euro cumulat, în timp ce 11 județe au pierdut 563 milioane de euro. Diferența dintre cele două grupuri explică practic toată redistribuirea din interiorul sectorului.
Dâmbovița a exportat în plus 266 milioane de euro, Sălajul 186,5 milioane, Brașovul 86,3 milioane, Buzăul 57,2 milioane și Clujul 22,7 milioane. La polul opus, printre cele mai importante scăderi se numără Galațiul cu 372 milioane de euro și Bucureștiul cu 114 milioane.
Privind altfel datele de mai sus, două treimi din pierderea totală vin din Galați, iar două județe, Dâmbovița și Sălajul sunt responsabile pentru 60% din creștere.
Exporturile lunare din Galați au atins un vârf de 153 milioane de euro în 2022, s-au menținut ani la rând în intervalul 30-60 milioane de euro pe lună și au coborât, începând cu 2025, sub 15 milioane de euro, ajungând la 7,6 milioane de euro în cea mai recentă lună din serie.
Timp de un deceniu, județul Galați a oscilat între 30% și 45% din totalul național, cu vârfuri de 49,5% în 2015 și 47,2% în 2021, iar în prezent a coborât la 5,9%. Furnalul 5, ultimul funcțional de pe platforma Liberty Galați, este oprit din iunie 2024, combinatul a intrat în martie 2025 în concordat preventiv, iar în 2026 au eșuat două licitații de vânzare, prima în martie, cu un preț de pornire de 709 milioane de euro, și a doua în iunie, la 463 milioane de euro.
Dincolo de eșecul de la Galați, este interesant de analizat ce se întâmplă în Dâmbovița, județul care a preluat locul întâi. Exporturile din primele cinci luni ale anului au coborât de la 233 milioane de euro în 2025 la 63 milioane de euro în 2026, o scădere de 73,1%, cea mai abruptă din serie.
Oțelăria de la Târgoviște, preluată în 2022 de grupul italian Beltrame prin subsidiara Donalam, este oprită din 2024, iar conducerea grupului a explicat public că, la prețul actual al energiei din România, repornirea ei nu este rentabilă.
Scăderea de 170 milioane de euro în primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025 depășește însă ce poate explica o oprire temporară de producție și sugerează mai degrabă întreruperea unui flux comercial major, fie prin pierderea unui client, fie prin oprirea unei linii de export. Datele INS sunt agregate la nivel de județ și nu permit identificarea firmelor, așa că orice atribuire punctuală rămâne o ipoteză.
Sălajul este singurul contraexemplu clar din această hartă, un județ care a urcat pe locul doi național adăugând 186,5 milioane de euro în zece ani.
În cazul Sălajului avem un producător integrat în lanțul global al unei corporații (Silcotub SA), cu piețe asigurate și cu investiții făcute la timp, iar în celălalt de o platformă preluată de un acționar (Liberty Galati SA) care nu și-a onorat angajamentele de capitalizare și pentru care nu se găsește acum cumpărător nici la două treimi din prețul inițial.
Vulnerabilitatea din România nu vine din concentrarea industriei în sine, ci din faptul că fiecare dintre aceste județe depinde, în realitate, de o singură platformă. Șapte județe fac 79% din exporturile siderurgice, iar în fiecare dintre ele oprirea unui singur combinat, așa cum s-a văzut la Galați, este suficientă pentru a reduce considerabil de exporturile siderurgice ale României.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.png)
