Sectorul, definit prin codul CAEN 5223 („Activități de servicii anexe transporturilor aeriene”), care operează terminalele, dirijează avioanele și asigură serviciile de sol, rămâne însă extrem de concentrat.
Din cele 976 de firme înregistrate cu acest cod, doar 152 au depus bilanțul aferent anului trecut, iar cea mai mare companie din domeniu nu este un aeroport, ci Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), cu afaceri de aproape 1,9 miliarde de lei în 2025, potrivit datelor Termene.
Creșterea pieței vine pe fondul unui trafic de pasageri care a depășit pentru prima dată 28,5 milioane de persoane în 2025 și care a continuat în același ritm în 2026, potrivit Asociației Aeroporturilor din România.
Primele cinci luni ale anului au adus circa 11,1 milioane de pasageri, cu creșteri lunare de 5,5-10% față de anul trecut, iar doar în mai s-au înregistrat 2,57 milioane de pasageri, cu 26% peste nivelul din mai 2019, ultimul an de referință dinaintea pandemiei.
Cine sunt jucătorii pieței
Piața propriu-zisă e formată din trei categorii de jucători: aeroporturile regionale, organizate ca regii autonome sau societăți naționale aflate în subordinea statului sau a consiliilor județene; autoritățile din aviație, respectiv Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) și Autoritatea Aeronautică Civilă Română; și un grup de companii private de handling, precum Romanian Airport Services, OMV Petrom Aviation sau Expres Handling.
ROMATSA (RO1589932), firma responsabilă cu dirijarea traficului aerian pe tot teritoriul țării, a raportat pentru 2025 afaceri în creștere cu circa 16% față de anul anterior, iar profitul net a urcat cu 334%, până la 76,7 milioane de lei. Compania avea la finalul anului 1.676 de angajați, cu 2% mai mulți decât în 2024.
În segmentul strict al operatorilor aeroportuari, ierarhia e dominată de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB RO26490194), care administrează aeroporturile Otopeni și Băneasa.
Cu o cifră de afaceri de 1.646,95 milioane de lei și un profit net de 789,74 milioane de lei în 2025, CNAB depășește de peste opt ori veniturile celui de-al doilea jucător din top, Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj (RO2882425), care a ajuns la afaceri de 202,91 milioane de lei în 2025. Principalul aeroport din Ardeal a reușit totodată și performanța unui profit de 22,8 milioane de lei, în creștere cu 205% față de anul 2024, însă datoriile sale totalizează aproape 272 de milioane de lei, potrivit datelor Termene.
Sub aeroportul din Cluj se clasează cele din Iași (RO9671409) și Timișoara (RO11178217), aproape la egalitate, cu 73,83, respectiv 73,02 milioane de lei, urmate de Aeroportul Mihail Kogălniceanu (RO11212645) de la Constanța, cu afaceri de 47,10 milioane de lei în 2025.
Deja de la locul șase, diferența se adâncește vizibil față de primii clasați. Astfel, Aeroportul Oradea (RO73452) a obținut afaceri doar 31,26 milioane lei anul trecut, cel din Sibiu (RO2577146) de 27,26 milioane lei, Maramureș (RO2944544) de 24 milioane lei, Suceava (RO713454) de 23,93 milioane lei și aeroportul din Bacău (RO4278841) de 19,20 milioane lei, operând la o scară de zece-douăzeci de ori mai mică decât liderii pieței.
Aeroporturile din Craiova, Satu Mare, Arad și noul Aeroport Internațional Brașov-Ghimbav încheie topul, toate sub pragul de 15 milioane de lei cifră de afaceri, potrivit datelor Termene.
Profituri mici, în ciuda traficului în creștere
Profitabilitatea a rămas redusă chiar și acolo unde au crescut veniturile. Trei aeroporturi au încheiat 2025 pe pierdere, mai precis Craiova, Sibiu și Constanța, aceasta din urmă în ciuda unei cifre de afaceri de 47,10 milioane de lei, a cincea cea mai mare din top. Alte trei aeroporturi (Oradea, Satu Mare și Brașov-Ghimbav) au raportat profit net zero, iar la Timișoara și Maramureș, deși tehnic pe profit, marja e practic simbolică. În afara CNAB, Cluj, Iași, Suceava, Bacău și Arad, niciun alt aeroport din top nu a reușit să transforme creșterea traficului într-un profit consistent.
Costurile fixe ridicate de personal, mentenanță, obligații de securitate aeroportuară, cântăresc mai greu pe un aeroport cu câteva sute de mii de pasageri anual decât pe unul cu câteva milioane. Astfel, multe dintre aeroporturi beneficiază de ajutoare financiare pentru a putea funcționa din partea Consiliilor Județene care le administrează, neavând fonduri suficiente.
Datoriile cresc mai repede decât veniturile
În privința datoriilor, la polul echilibrat se află Aeroportul Bacău, cu datorii de 3,39 milioane de lei, doar 17,6% din cifra sa de afaceri și Aeroportul Arad, unde datoria de 0,76 milioane de lei reprezintă sub 8% din venituri.
La polul opus, o parte dintre aeroporturile regionale operează cu datorii care depășesc cu mult veniturile anuale. Cea mai complicată situație este la Craiova, aeroportul care are datorii de 92,27 milioane de lei, de peste șase ori mai mari decât cifra sa de afaceri (14,07 milioane), în timp ce cele din Maramureș și Satu Mare urmează cu raporturi ale datoriilor/cifre de afaceri de aproximativ 273%, respectiv 233%.
Chiar și Cluj, liderul detașat al aeroporturilor regionale în funcție de venituri, are datorii de 271,94 milioane de lei, cu o treime mai mult decât cifra sa de afaceri, la fel ca Iași și Timișoara, unde datoriile depășesc, de asemenea, veniturile anuale.
O piață de patru ori mai mare decât în 2008
Privită pe termen lung, piața operatorilor aeroportuari a crescut constant, cu o singură întrerupere majoră în perioada pandemiei. Astfel, cifra de afaceri agregată a segmentului a pornit de la puțin peste 1 miliard de lei în 2008 și a ajuns la 4,67 miliarde de lei în 2025, de peste patru ori mai mult.
Anul pandemic 2020 rămâne singura excepție semnificativă din acest interval, când veniturile au scăzut de la 2.622,49 milioane de lei în 2019 la 1.653,56 milioane lei, iar profitul agregat s-a prăbușit la doar 14,96 milioane de lei, de la 455,65 milioane de lei cu un an înainte.
Revenirea a fost însă rapidă, iar până în 2022 cifra de afaceri depășise deja nivelul din 2019, iar 2025 a adus un nou record, cu o creștere de 18% față de 2024.
Expansiunea a fost însoțită și de o creștere a datoriilor, de la 297,27 milioane de lei în 2008 la 2.206,32 milioane în 2025, însă nivelul ar putea să reflecte într-o anumită măsură și investițiile în infrastructură, inclusiv terminale noi, echipamente de securitate, extinderi finanțate parțial din fonduri europene.
Numărul de angajați din sector a urmat același traseu ascendent, de la 3.655 de persoane în 2008 până la 6.234 în 2025, cu o scădere temporară în perioada pandemiei.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.png)
