Documentul care decide dacă o bancă acordă un credit sau dacă un partener de afaceri cere garanții suplimentare rămâne, pentru mulți antreprenori, o formalitate anuală pe care o gestionează altcineva.
„Ce-am observat este că, din punct de vedere al practicii, cel mai des se regăsesc ownerii care certifică situațiile financiare fără să le înțeleagă, fără să întrebe sau fără să le vizualizeze măcar. Acest aspect nu se întâmplă din indolență sau din superficialitate, ci pentru că nimeni nu le-a explicat în detaliu multitudinea de resurse utile care pot fi cuantificate prin intermediul acestora", explică pentru Termene Cosmin Dumitrașcu, antreprenor și expert contabil, fondator ABS Group România.
Bilanțul contabil este o fotografie financiară a companiei la o anumită dată, care reflectă bunurile deținute de firmă (activele) și sursele lor de finanțare (pasivele).
Termenul standard de depunere este 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar, adică până la 31 mai pentru companiile cu exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie.
Există și posibilitatea depunerii semestriale, pentru firmele care au depășit cifra de afaceri de 1.000.000 de euro, sau trimestriale, dacă se dorește accesarea de dividende intermediare. Ministerul Finanțelor a eliminat însă obligația depunerii raportărilor semestriale la 30 iunie pentru anul 2026. Necesitatea raportării semestriale pentru anii următori va fi reanalizată de autoritățile implicate.
O situație financiară completă cuprinde bilanțul prescurtat propriu-zis, contul de profit și pierdere, date informative, situația activelor imobilizate, situația amortizării activelor imobilizate și situația ajustărilor pentru depreciere.
„Pe lângă datele de mai sus, mai pot fi întocmite în funcție de mărimea firmei și anexe (microentități), note (entități mici și mari), fluxuri de trezorerie (entități mari), precum și obligatoriu raportul administratorului, respectiv declarație pe propria răspundere", adaugă Cosmin Dumitrașcu.
Dincolo de obligația legală, bilanțul este un instrument de decizie. Interpretat corect, permite dezvoltarea unor scenarii de viitor pe baza resurselor reale disponibile, ajută la identificarea riscurilor economice înainte ca acestea să devină crize, oferă baza pentru previziuni privind cash-flow-ul și sprijină identificarea surselor de finanțare potrivite. Cifrele devin utile atunci când sunt puse în relație unele cu altele, prin indicatori care arată situația reală a firmei.
„Din propria mea experiență, companiile ar trebui să priceapă măcar câțiva indicatori precum cifra de afaceri, activul net contabil, profitabilitate, lichiditate, solvabilitate, respectiv fondul de rulment. Cele expuse mai devreme ajută în luarea unor decizii mai inspirate cu privire la investiții, în relația cu băncile, precum și dacă este un moment bun să ia sau nu dividende din companie", punctează expertul fiscal.
Momentul în care mulți antreprenori realizează că nu știu să-și citească propriile situații financiare este, de regulă, cel mai incomod, mai precis atunci când o bancă sau o firmă de leasing le solicită documentele pentru o finanțare. „Abia în acel moment antreprenorul realizează lipsa capacității de a interpreta datele propriei companii", spune Dumitrașcu.
„Bilanțul nu este doar un document pe care expertul contabil îl întocmește și îl transmite la ANAF, ci al antreprenorului. Expertul contabil îl întocmește și certifică, însă raționamentele ulterioare din punct de vedere al deciziilor în urma analizării cifrelor îi aparțin în totalitate antreprenorului", concluzionează acesta pentru Termene.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
