Reprezentanții distribuitorilor susțin că majorarea salariului minim nu trebuie respinsă, dar trebuie făcută cu discernământ. Abordarea corectă ar fi o ajustare graduală, corelată cu productivitatea și sprijinită de măsuri fiscale compensatorii, în caz contrar există riscul ca măsura gândită pentru „binele social” să devină o agresiune economică asupra companiilor care susțin economia reală.
Poziție incorectă
Ovidiu Gheorghe, director Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), consideră că o eventuală majorare salarială de la 1 ianuarie 2026, care va mări povara fiscală asupra angajatorului, arată de fapt incapacitatea Guvernului de a genera politici publice sustenabile pe termen scurt și mediu.
”Apreciem ca neloială și incorectă poziția Guvernului privind oportunitatea creșterii salariului minim brut. În condițiile în care nivelul fiscalității a fost crescut de Guvern, fără a lua în considerare pozițiile ferme contrare ale reprezentanților asociațiilor mediului de afaceri, pentru a acoperi un deficit financiar generat de lipsa de viziune și de consistență profesională a părții publice în ultimii ani, creșterea poverii fiscale asupra angajatorului prin plata unor contribuții salariale crescute denotă exclusiv incapacitatea Guvernului de a genera politici publice sustenabile pe termen scurt și mediu”, a declarat pentru Termene.ro Ovidiu Gheorghe.
Statul, primul la derogări
Reprezentantul ACDBR mai spune că argumentele privind legislația europeană sunt evident de luat în considerare într-un cadru economic, fiscal predictibil și respectat de statul român, doar că la noi statul, în acest stadiu al României, este primul care merge la Comisia UE cerând derogări pentru sine de la aplicarea obligațiilor.
„Rămâne întrebarea: Guvernul României știe acum doar să pedepsească prin măsuri fiscale angajații și angajatorii mărind taxele”, arată Ovidiu Gheorghe.
Reprezentantul ACDBR susține că din cauza măsurilor fiscale ale Guvernului, în sectorul distribuției de bunuri și al comerțului realizat de magazinele de proximitate, a crescut numărul insolvențelor, al radierilor firmelor, dar și al concedierilor, adică șomaj, care va fi susținut tot din bugetul de stat.
„România are nevoie de politici publice de încurajare a investițiilor, a afacerilor. Doar astfel vom beneficia toți cetățenii de progres și de prosperitate. Acum Guvernul și Coaliția promovează sărăcirea cetățenilor, fie angajați, fie angajatori”, precizează Gheorghe.
Profitabilitate în scădere
Ghassan Shakhshir, vicepreședinte ACDBR, care este și director general Safeway International Impex SRL (companie din Cluj cu activitate în sectorul de distribuție de mărfuri și retail) atrage atenția că după majorarea fiscalității și eliminarea plafonării la energie, creșterea salariului minim brut la 4.050 lei a adăugat o nouă presiune asupra firmelor mici și mijlocii.
În doar doi ani, între septembrie 2023 și septembrie 2025, salariul minim a crescut cu 35% — de la 3.000 la 4.050 lei — o diferență uriașă pentru companiile care funcționează cu marje reduse. ”Impactul se resimte direct în profitabilitate, cashflow și capacitatea de rezistență”, spune reprezentantul ACDBR.
Presiune uriașă
În timp ce costurile cresc, vânzările se micșorează după cum se vede și din cifrele INS. Astfel, în august 2025 vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 7,2% față de luna precedentă, iar consumul total s-a redus cu 4%.
„Cu alte cuvinte, firmele sunt obligate să plătească mai mult într-un moment în care vând mai puțin. În plus, salariile cresc mai repede decât productivitatea. Rezultatul este o creștere artificială a veniturilor, care în timp reduce calitatea serviciilor și profesionalismul, fără să aducă valoare reală economiei”, afirmă Ghassan Shakhshir.
Datele ONRC confirmă presiunea uriașă: numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 34% în primele opt luni din 2025, ceea ce este un semn clar că mediul de afaceri nu mai absoarbe noile poveri”.
„Creșterea salariului minim nu trebuie respinsă, dar trebuie făcută cu discernământ. O ajustare graduală, corelată cu productivitatea și sprijinită de măsuri fiscale compensatorii, ar fi o abordare corectă. Altfel, riscăm ca măsura gândită pentru „binele social” să devină o agresiune economică asupra firmelor care susțin economia reală”. precizează vicepreședintele ACDBR.
Înghețarea salariilor
Confederaţia patronală IMM România a cerut, în urmă cu câteva zile, menţinerea salariului minim brut pe ţară la nivelul actual de 4.050 de lei și anul viitor. Dacă acesta va fi majorat, urmarea va fi disponibilizări, muncă nefiscalizată și reducerea investițiilor.
„Creşterea salariului minim brut pe ţară, de către Guvern, coroborat cu creşterea fiscalităţii şi fără a se propune un pachet de măsuri de suport economic pentru IMM-uri, va conduce la transferul tuturor costurilor suplimentare pentru antreprenori, fapt care va determina creşterea preţului produselor şi serviciilor întreprinderilor româneşti care va avea ca rezultat pierderea competitivităţii. Raportat la condiţiile economice şi criza bugetară care afectează mediul de afaceri, întreprinderile au nevoie în acest moment de măsuri suport şi nu de creşterea costurilor”, au precizat reprezentanţii IMM România.
Aceștia consideră că fără o scădere a fiscalităţii pe forţa de muncă nu poate avea loc o creştere a veniturilor salariale.
Angajament
Majorarea salariului minim de anul viitor este subiectul momentului și încinge spiritele între toate părțile implicate- Guvern, patronate, sindicate, partidele politice. Chiar dacă coaliția nu s-a pus de acord pe această temă, la Ministerul Muncii se fac calcule, după câte se pare. Premierul Bolojan spune că subiectul va fi închis în două săptămâni, fără să precizeze clar care va fi direcția.
Conform angajamentelor asumate prin directiva care stabilește salariul minim european, scenariile privind creșterea veniturilor presupun următoarele praguri: nivelul minim - 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar - 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim - 52% din salariul mediu brut (4.773 lei). Dacă niciuna din aceste variante nu este aleasă, se poate recurge la un alt procent cuprins între 47% și 52%.
Tanspunerea directivei europene cu privire la salariul minim european s-a realizat prin promulgarea unei legi inițiate de Ministerul Muncii, actul normativ fiind adoptat în noiembrie 2024.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
