Majorarea TVA și a impozitului pe venit par soluțiile cele mai la îndemână, pentru că aduc bani rapid la buget. Mediul de afaceri privește, însă, cu teamă toate aceste modificări, mai ales că presiunea va cădea tot pe firmele private.
În timp ce restructurarea la stat întârzie, companiile private se pregătesc de majorări de taxe și impozite care îngreunează și mai mult situația actuală și așa destul de complicată.
Dincolo de îngrijorările privind schimbările de ordin fiscal, antreprenorii români nu pot trece peste faptul că salariul mediu la stat este cu câteva zeci de procente mai mare decât la privat, ceea ce nu se întâlnește nicăieri în lume, fără să mai vorbim și de beneficiile pe care le au acești angajați.
Nemulțumirile
Mihai Păsculescu, președintele FEPAIUS - Federația Patronală a Textilelor, Confectiilor si Pielărie, spune că nu este normal ca salariul la stat să fie cu 30% mai mare decât la angajatorul privat, cel care până la urmă plătește taxele și impozitele din care este asigurată retribuția salariaților bugetari.
„Suntem iobagi. Nu se poate ca salariul mediu la stat să fie cu 30% mai mare decât la privat. Adică dacă tu iei salariul din taxele și impozitele mele și tu să ai salariul cu 30% mai mare? Aberații, nu există nicăieri în lume așa ceva”, a declarat pentru Termene.ro Mihai Păsculescu.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că salariul mediu net în administraţia publică centrală este de 7.000 de lei, adică cu aproximativ 2.000 de lei mai mult decât salariul mediu net pe economie. Spre comparație, în statele Uniunii Europene salariile din mediile public şi privat sunt corelate.
Măsuri iminente
În opinia lui, majorarea TVA și a impozitului pe venit sunt iminente, pentru că aceste măsuri aduc rapid bani la buget.
„Majorarea TVA este singura măsură care aduce bani imediat la buget, dacă mărești impozitul pe case sau pe mașini, efectele se vor vedea de la anul. Este o nevoie acum de 39 de miliarde de lei, este TVA-ul și impozitul pe salarii, pe venit vor să-l ducă la 14%, iar TVA-ul undeva la cel puțin 21% dacă nu și mai mult, că de aici vin banii imediat”, afirmă Mihai Păsculescu.
Pe de altă parte, reprezentantul FEPAIUS nu crede că se vor face într-adevăr concedieri la stat și chiar dacă se va recurge la această procedură ea va dura ceva timp și presupune costuri deloc de neglijat.
”Ca să dai oameni afară…..n-or să o facă, dimpotrivă or să mai vină, nu ai cum să-i convertești și să ai economie imediat. Se duc la șomaj, trebuie făcut un studiu de reconversie de la funcționari publici, la mediul de afaceri, după cum chiar ei au spus, ceea ce durează”, afirmă Păsculescu.
Peste 1,3 milioane de salariați la stat
În luna martie 2025, numărul salariaților angajați la stat în România era de 1,3 milioane, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor. Dintre aceștia, în administrația publică centrală lucrează 836.000 persoane.
Cei mai mulți angajați sunt în Ministerul Educației -308.000 posturi, Ministerul Afacerilor Interne - 125.000 posturi, Ministerul Apărării Naționale - 76.000 posturi, Ministerul Finanțelor: 24.000 posturi, Ministerul Sănătății -18.000 posturi, în Instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale - 8.700 posturi, dar și în Instituții subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj - 43.000 posturi, Instituții finanțate integral din venituri proprii - 166.000 posturi.
La nivelul Administrației Publice Locale sunt ocupate 469.000 de posturi, dintre care finanțate integral din bugetele locale - 287.000 posturi (Primării, Consilii Județene, instituții subordonate).
2025, un an greu
Reprezentantul FEPAIUS spune că după un an greu 2024, pentru că toată lumea s-a luptat să scape de stocuri, în perspectiva normelor care vor intra în vigoare din 2026, anul în curs este la fel de dificil. De fapt greul de abia acum începe, în contextul noilor majorări de taxe și impozite pregătite de guvernanți.
„Este foarte greu, 2025 este anul de conversie, știut fiind faptul ce de la anul intră în vigoare obligații noi pentru producători - codul QR, apoi mai sunt și normele privind procentul de 40% materiale reciclabile utilizate în procesul de producție. Anul trecut a fost și mai greu, acum 2025 începe să devină greu. S-au vândut stocurile și au început să vină comenzi pentru noile condiții valabile de anul viitor, pentru că trebuie marfă nouă”, declară Păsculescu.
Noile etichete cu cod QR vor deveni obligatorii din 2026, procesul fiind amânat cu un an, deoarece producătorii nu au fost pregătiți pentru transpunerea în practică a noilor reglementări venite de la UE.
Ce este pașaportul digital
Pașaportul digital al produselor prevede obligativitatea producătorilor de a introduce pe etichete codul QR pentru trasabilitate, care să includă informații privind originea materiei prime, apa consumată la fabricare, durata cât poate fi purtat produsul etc. Reprezentantul FEPAIUS spune că va fi dificil de controlat acest proces.
”Nu poți să pui etichete pe o marfă care n-ai controlul, n-ai cum să demonstrezi dacă respectă toate condițiile”, a precizat Păsculescu.
Uniunea Europeană a impus reglementări stricte privind sustenabilitatea în industria textilă, ceea ce determină companiile românești să adopte practici mai prietenoase cu mediul pentru a rămâne competitive pe piața internațională.
Producătorii trebuie să respecte regula ca 40% din materiale să fie recuperabile. Reciclarea materialelor textile devine o prioritate, iar produsele realizate din fibre reciclate sau organice câștigă tot mai mult teren.
PDP este un document digital ce va fi atașat produsului fizic și care va include informațiile ce privesc trasabilitatea și sustenabilitatea de-a lungul duratei de viață a produsului. PDP va fi legat de produsul fizic prin intermediul unui QR cod, cod de bare sau altă tehnologie ce poate fi accesată printr-un terminal smart.
Provocări
România a fost mult timp un hub important pentru producătorii de textile din Europa, datorită forței de muncă relativ accesibile și apropierii de piețele occidentale. În 2024, industria s-a confruntat cu multiple provocări economice, inclusiv inflația ridicată și creșterea costurilor cu energia.
De asemenea, creșterea salariului minim în sector a pus presiune pe companiile producătoare să investească în automatizare și tehnologii noi pentru a rămâne competitive. Totodată, cererea pentru produse textile a suferit schimbări, consumatorii orientându-se tot mai mult către produse sustenabile și de calitate superioară.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
