Edenred (RO10696741), Pluxee (fost Sodexo RO11071295), și Up România (RO14774435) sunt principalii jucători din piață, dar au primit autorizație de la Ministerul Finanțelor pentru a emite tichete de masă și două instituții bancare: UniCredit Bank și Banca Transilvania.
Dacă Edenred și Pluxee (cunoscut anterior ca Sodexo) au intrat pe piața locală în 1998, ambele având acționariat francez, Up România a pătruns câțiva ani mai târziu, în 2002, și nu a reușit, până în prezent, să recupereze decalajul față de competitorii săi.
Însă și Up România are rădăcini franceze, mai precis o societate cooperativă și participativă numită Upcoop, care a purtat numele Groupe Chèque Déjeuner din 1964 până în 2015, apoi Groupe Up până în 2023, când s-a rebranduit. La noi, societatea deține Up România prin holdingul CD Holding Internationale. Și numele a coincis, iar până în 2015 compania s-a numit Chèque Déjeuner România, dar și-a păstrat CUI-ul după schimbarea numelui.
Evoluția financiară în perioada 2008-2025
Datele disponibile pe Termene pentru Edenred, Pluxee și Up România oferă, în cei 17 ani din 2008 și până în 2025, imaginea dinamicii pieței de tichete de valoare din România și felul cum se poziționează acești jucători.
Toate cele trei companii au parcurs o traiectorie similară, cu o perioadă de contracție în anii crizei financiare (2008-2012), urmată de o creștere constantă, dar moderată, între 2013 și 2021, și de un salt începând cu 2022. De menționat că în acel an, plafonul legal al tichetelor de masă a fost majorat de la 20,17 lei la 30 de lei, aproape o dublare față de nivelul de la începutul lui 2020, când era de 15,18 lei.
Edenred a pornit de la o cifră de afaceri de 113,25 milioane lei în 2008, a coborât până la un minim de 58,06 milioane lei în 2012, apoi a urcat constant, ajungând la 280,16 milioane lei în 2023 și 280,14 milioane lei în 2024, cel mai ridicat nivel din întreaga serie analizată. În 2025 se observă o scădere la 255,28 milioane lei.
Pluxee a avut o evoluție similară, pornind de la 99,11 milioane lei în 2008, pentru a coborî la un minim de 58,79 milioane lei în 2012. Apoi a crescând constant până la 226,77 milioane lei în 2023 și, spre deosebire de Edenred, a continuat să crească ușor și în 2024 (229,17 milioane lei) și 2025 (229,31 milioane lei), fără contracția înregistrată de competitorul său în 2025.
Up România a pornit de la o bază mult mai mică, de 36,04 milioane lei în 2008, cu o depreciere accentuată în perioada 2010-2013, unde a înregistrat inclusiv pierderi nete. Apoi a recuperat constant, iar în 2023 cifra de afaceri a ajuns la 170,77 milioane lei și a urcat la un vârf de 181,62 milioane lei în 2024. În 2025, compania înregistrează însă cea mai abruptă scădere dintre cele trei, până la 149,48 milioane lei, o reducere de aproape 18% față de anul anterior.
Profitabilitate - accelerare din 2022
Profitul net al celor trei companii urmează tiparul cifrei de afaceri, cu o accelerare începând cu 2022, an în care marja de profit pare să se fi extins pentru toate trei. Anul 2022 este și cel în care s-au anulat tichetele pe hârtie și s-a trecut exclusiv la carduri electronice.
Edenred a înregistrat cel mai mare profit net din serie în 2024, 197,97 milioane lei, ușor peste cel din 2023 (197,21 milioane lei), cu o scădere la 180,98 milioane lei în 2025.
Pluxee a atins vârful de profitabilitate în 2023, cu 174,04 milioane lei, urmat de o scădere la 149,34 milioane lei în 2024 și 144,77 milioane lei în 2025, în ciuda faptului că cifra de afaceri a continuat să crească ușor în aceeași perioadă.
Up România a atins un profit maxim de 82,25 milioane lei în 2023, cu o ușoară scădere la 81,98 milioane lei în 2024 și o contracție mai accentuată la 56,50 milioane lei în 2025, corelată cu scăderea cifrei de afaceri din același an.
Poziționarea celor trei furnizori
De-a lungul întregii perioade analizate, ierarhia valorică rămâne constantă, cu Edenred și Pluxee care se mențin apropiate ca dimensiune, în timp ce Up România operează la o scară mai redusă, cu o cifră de afaceri care reprezintă, în general, între 55% și 65% din cea a liderilor de piață.
În 2025, spre exemplu, cifra de afaceri a Up România (149,48 milioane lei) este cu aproximativ 41% mai mică decât cea a Edenred (255,28 milioane lei) și cu 35% mai mică decât cea a Pluxee (229,31 milioane lei).
Toate cele trei companii înregistrează o scădere a cifrei de afaceri în 2025 față de 2024, contrar tiparului de creștere susținută din 2022-2024. Reducerea este vizibilă la Edenred (-8,9%) și mai accentuată la Up România (-17,7%), în timp ce Pluxee este singura companie care reușește o ușoară creștere a cifrei de afaceri (+0,06%), deși cu o scădere a profitului net.
Piața furnizorilor de tichete
Cele trei companii oferă, practic, același portofoliu de produse (tichete de masă, tichete cadou, tichete culturale), reglementate de Legea 165/2018 și cu aceleași plafoane fiscale.
Bugetul pe care o companie îl alocă beneficiilor extrasalariale este relativ fix, fiind limitat de plafoanele legale și de politica internă de HR, astfel că cei trei furnizori se luptă să intermedieze acel flux de bani.
Plafonul valoric pentru tichetele de masă este de 45 lei pe zi lucrată în semestrul II din 2026, sumă indexată semestrial prin ordin al ministrului Muncii. Acordarea este lunară, calculată pe numărul efectiv de zile lucrate, cu scăderea zilelor de concediu, concediu medical și absențe nemotivate.
Forma actuală este exclusiv cardul electronic, tichetele pe hârtie fiind eliminate în 2022. Cardul se folosește în rețeaua afiliată de supermarketuri, magazine alimentare, restaurante și livrări online, iar regimul fiscal presupune impozit pe venit de 10% și CASS de 10%, ambele reținute de la angajat, cu scutire de CAS și de CAM.
Potrivit unei analize realizate de Academia de Studii Economice și publicată la final de 2025, contribuția directă a tichetelor de masă în PIB 2024 a fost de 1,89 mil. lei, reprezentând aproximativ 0,1% din PIB. Contribuția de Tip I, ce include efectele directe și indirecte, a fost de 3,2 mil. lei, iar contribuția de Tip II, în valoare de 4,26 mil. lei, ce include și efectul economic al cheltuielilor efectuate de angajații sectoarelor afectate, a reprezentat 0,24% din PIB.
Într-un scenariu în care tichetele de masă ar fi eliminate complet, studiul evidențiază o pierdere netă de aproximativ 18,99 mld. lei din PIB-ul național (1,08% din PIB) și o scădere de 152.640 locuri de muncă, reprezentând un procent semnificativ de 2% din populația ocupată.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.png)
