Producția industrială devine principalul motor al cererii de spații logistice din România

Circa două treimi din cererea totală a provenit din contracte noi sau din relocări dinspre spații mai puțin competitive. În total, tranzacțiile publice au atins aproximativ 340.000 de metri pătrați, cu circa 20% sub nivelul înregistrat în prima jumătate a anului trecut, dar cu 47% peste media aceleiași perioade din intervalul 2017-2019.

Victor Coșconel, Partner și Head of Leasing pentru diviziile Office și Industrial Agencies din cadrul Colliers, consideră că evoluția din acest an reflectă mai degrabă o revenire la un ritm normal după 2025, an record pentru piață, decât o slăbire structurală a cererii. 

„Mai important decât scăderea volumului total este însă felul în care se schimbă cererea. Producția câștigă tot mai mult teren, vedem solicitări recurente pe care în urmă cu câțiva ani nu le aveam și un interes în creștere din partea producătorilor asiatici, în special chinezi, care analizează România ca bază de nearshoring pentru piața europeană. Pentru piața industrială și logistică, acest lucru este important, deoarece companiile de producție tind să fie chiriași mai stabili și să rămână pe termen mai lung”, explică Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies în cadrul Colliers.

Printre tranzacțiile relevante ale primului semestru se numără prelungirea contractului Iron Mountain pentru 28.000 de metri pătrați în București, prelungirea Autonet pentru 26.000 de metri pătrați tot în Capitală, o nouă închiriere de 15.000 de metri pătrați semnată de Siemens pentru o fabrică în Sibiu, precum și două fabrici noi de peste 20.000 de metri pătrați fiecare, una lângă București și una la Ploiești.

Argumentele competitive: costurile forței de muncă și infrastructura

Datele analizate de Colliers arată că, pentru fiecare euro cheltuit cu forța de muncă în domeniul transporturilor și depozitării, România generează aproximativ 2,7 euro valoare adăugată, față de circa 1,7 euro la nivelul Uniunii Europene. 

Situația forței de muncă este un alt avantaj. În iulie 2026, niciuna dintre companiile românești din sectorul depozitării și al activităților suport pentru transport incluse în sondajele periodice ale Comisiei Europene nu a indicat lipsa angajaților ca factor limitativ pentru activitate, comparativ cu 21% în zona euro, 49% în Polonia și 38% în Ungaria.

Perspectiva pentru investițiile viitoare în producție rămâne pozitivă. O analiză Colliers din 2026 arată că nouă din zece județe românești se numără printre cele mai competitive zone din Europa pentru producători, alături în principal de regiuni din Polonia, Franța și Spania.

Infrastructura cântărește tot mai mult în deciziile companiilor. Autostrada A0 din jurul Bucureștiului crește atractivitatea unor zone considerate până recent secundare, printre care nordul Capitalei, în zona Buftea, dar și estul și sudul orașului. 

România avea peste 1.400 de kilometri de drumuri de mare viteză la începutul anului 2026, față de aproximativ 900 de kilometri înainte de pandemie, iar peste 1.000 de kilometri se află în diferite etape de construcție. 

Colliers estimează că, în următorii cinci-șapte ani, rețeaua ar putea depăși 2.500 de kilometri, ceea ce, împreună cu intrarea completă în Schengen terestru din 2025, ar putea conecta mai bine regiunile țării și aduce noi zone pe harta investițiilor industriale și logistice.

Oferta de spații continuă să crească, chiriile rămân relativ stabile

Stocul modern de spații industriale și logistice a ajuns la aproape 8,3 milioane de metri pătrați la jumătatea anului, după ce a depășit pragul de 8 milioane de metri pătrați, cele mai multe livrări noi fiind concentrate în București. În următoarele două-trei trimestre ar putea fi adăugați încă aproximativ 500.000 de metri pătrați, arată analiza Colliers.

În ce privește competiția dintre dezvoltatori, CTP și WDP rămân liderii pieței, dar VGP, Element Industrial, Logicor și Industra Parks își accelerează dezvoltările, în timp ce Lion's Head, Garbe Industrial/Fortress și Hillwood pregătesc primele proiecte locale.

Concurența mai mare dintre proprietari contribuie la limitarea presiunilor asupra chiriilor și menține piața relativ echilibrată. Pentru un depozit bine amplasat, de aproximativ 5.000 de metri pătrați, cu un contract de cinci-șapte ani, chiriile se situează în jurul valorii de 4,5-5 euro pe metru pătrat pe lună în zona Bucureștiului, cu posibilitatea coborârii spre 4 euro/mp/lună sau chiar sub acest prag în anumite locații și tranzacții. 

Rata de neocupare rămâne sub 10% în cea mai mare parte a țării, astfel că firmele care caută suprafețe mari nu găsesc întotdeauna imediat spațiile potrivite, deși mai mulți proprietari au deja terenuri pregătite pentru noi dezvoltări.

Potrivit lui Victor Coșconel, fundamentele pieței rămân solide, iar atingerea unui stoc de 12-14 milioane de metri pătrați pare „o chestiune de timp”.

Pentru restul anului, consultanții Colliers anticipează o cerere mai redusă decât în anii record recenți, dar încă la un nivel bun comparativ cu perioada 2015-2019. Pe termen mediu și lung, compania consideră piața industrială și logistică drept unul dintre segmentele imobiliare cu cel mai mare potențial de dezvoltare din România, susținut de costurile competitive, productivitate, investițiile în infrastructură, aderarea completă la Schengen și deficitul de spații moderne raportat la populație și consum.