Sectorul construcțiilor din România reprezintă 8% din PIB și a crescut cu 58% față de 2019

Cu o contribuție de aproape 8% la PIB în ultimele patru trimestre, industria construcțiilor a devenit unul dintre cele mai dinamice motoare ale economiei naționale, depășind cu mult media europeană de 5%. Evoluția spectaculoasă din ultimii ani este susținută atât de investițiile masive în infrastructură, cât și de proiectele private din domeniul rezidențial și comercial.

Comparația cu Republica Chineză

Consultanții Colliers remarcă faptul că România a înregistrat, în perioada post-pandemie, a doua cea mai rapidă creștere a activității din construcții din întreaga Uniune Europeană, reflectând ritmul accelerat al transformărilor economice și urbanistice din țară. Totuși, specialiștii avertizează că această dinamică vine la pachet cu o volatilitate ridicată, semn al unor posibile vulnerabilități structurale.

„În primele opt luni din 2025, volumul lucrărilor de construcții din România a fost cu aproximativ 58% mai mare decât în aceeași perioadă din 2019. Evoluția a urcat ponderea sectorului de la sub 6% la aproape 8% din PIB. Este cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, susținută în mare parte de investițiile în infrastructură, dar și de proiectele private din zona clădirilor rezidențiale și comerciale”, a explicat Alexandru Atanasiu, Board Member & Head of Construction Services în cadrul Colliers.

Pentru a ilustra amploarea acestei dezvoltări, Atanasiu a făcut o comparație surprinzătoare: cei 250 de kilometri de autostradă inaugurați în România în 2024 echivalează, raportat la suprafața țării, cu aproximativ 10.000 de kilometri în China – o țară considerată etalon mondial în domeniul infrastructurii.

Provocările

Deși construcțiile continuă să fie unul dintre principalele motoare ale economiei, Colliers atrage atenția că provocările s-au înmulțit. Incertitudinile macroeconomice, presiunile bugetare și dificultățile de finanțare își fac tot mai puternic simțită prezența, atât în zona rezidențială, cât și în cea a marilor lucrări publice.

Pe piața locuințelor, dezvoltatorii se confruntă cu o cerere tot mai prudentă, în contextul costurilor ridicate de finanțare și al diminuării accesibilității pentru cumpărători. În paralel, proiectele de infrastructură se confruntă cu întârzieri în finanțare și dificultăți în absorbția fondurilor europene, ceea ce pune sub semnul întrebării atingerea obiectivelor anunțate la începutul anului.

Ținta de 200–300 de kilometri de autostradă în 2025

Conform estimărilor Colliers, ținta de 200–300 de kilometri de autostradă inaugurați în 2025 pare din ce în ce mai greu de atins. Într-un scenariu optimist, România ar putea finaliza până la 100 de kilometri până la sfârșitul anului.

„Faptul că anul trecut am avut inaugurări de autostrăzi comparabile, proporțional, cu ritmul de construcție al Chinei, iar anul acesta asistăm din nou la o frânare puternică, este un semnal îngrijorător pentru companiile din domeniu. Statul trebuie să țină cont că industriei i-au fost necesari câțiva ani pentru a-și accelera ritmul, a-și forma echipe și a-și construi capacitățile necesare pentru proiecte de anvergură. O nouă încetinire ar însemna pierderea acestui avans, cu efecte în lanț asupra investițiilor și dezvoltării economice, inclusiv în industrii conexe”, a subliniat Silviu Pop, Director CEE & Romania Research în cadrul Colliers.

Temeri privind stabilitatea cash flow-urilor și întârzierile la plată

Pe lângă încetinirea ritmului de lucru, Colliers avertizează că problemele de cash flow și întârzierile la plată pot deveni o amenințare serioasă pentru stabilitatea companiilor de construcții. Într-un context economic dominat de incertitudine și de o activitate administrativă lentă, tot mai multe firme se confruntă cu dificultăți în menținerea lichidităților necesare pentru derularea contractelor.

În plus, întârzierile în atragerea fondurilor europene prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) complică suplimentar situația. Deși unele bănci au început să ofere soluții de finanțare pentru a acoperi temporar aceste decalaje, experții Colliers consideră că, dacă problemele vor deveni structurale, ele vor fi mult mai greu de gestionat.

„Există temeri reale în piață privind stabilitatea cash flow-urilor și posibilele întârzieri la plată, pe fondul încetinirii activității economice și al dificultăților în accesarea fondurilor europene. Băncile vin cu soluții, dar dacă problemele devin sistemice, vor fi mult mai greu de rezolvat”, avertizează Alexandru Atanasiu.

Creșteri pe toate segmentele construcțiilor

Chiar și în acest context dificil, datele statistice arată că primele opt luni ale anului 2025 au adus creșteri în toate segmentele construcțiilor.

Lucrările inginerești – care includ în principal proiecte de infrastructură, dar și investiții majore în spitale sau stadioane – au crescut cu aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Construcțiile rezidențiale au avansat cu 10%, reflectând o cerere încă solidă, deși temperată.

Clădirile nerezidențiale, precum birourile, centrele comerciale sau spațiile logistice, au înregistrat un plus de 6%.

Această dinamică demonstrează că, în ciuda obstacolelor, sectorul construcțiilor rămâne o ancoră de stabilitate pentru economia României. Prin natura sa, domeniul are un efect multiplicator semnificativ, antrenând industrii conexe precum cea a materialelor de construcții, logisticii, transportului sau energiei.

Continuitatea investițiilor

Analiza Colliers conchide că menținerea unui ritm sustenabil de creștere depinde de stabilitatea investițiilor publice și private, dar și de predictibilitatea fiscală și administrativă. În lipsa acestora, pot apărea sincope majore care să erodeze avantajele câștigate în ultimii ani.

În prezent, România traversează o perioadă în care sectorul construcțiilor contribuie mai mult ca niciodată la dezvoltarea economică. Cu toate acestea, mesajul consultanților Colliers este unul de prudență și responsabilitate: pentru ca acest potențial să se transforme într-un avantaj durabil, este nevoie de continuitate, eficiență în utilizarea fondurilor europene și sprijin consistent pentru mediul de afaceri.