Economia mondială pierde anual aproximativ 25,4 trilioane de euro, aproape 31% din PIB-ul global de 82,6 trilioane de euro, din cauza modelului liniar de utilizare a resurselor, arată Deloitte. Raportul introduce conceptul de decalaj de valoare, o cuantificare a valorii economice pierdute prin folosirea ineficientă a resurselor, dar și a oportunităților pe care economia circulară le poate genera.
În ce etapă se află România
Comparativ cu media europeană, România se află încă într-o etapă intermediară de maturitate. Implementarea principiilor economiei circulare rămâne inegală între industrii, marcată de diferențe de maturitate între companii, infrastructură specifică încă redusă, dificultăți de finanțare și un deficit de competențe specializate.
Studiul arată un nivel ridicat de familiarizare a companiilor cu principiile economiei circulare, mai ales în ceea ce privește eficiența resurselor, reciclarea și reducerea deșeurilor. Totuși, companiile multinaționale și cele expuse direct cerințelor ESG au un nivel de maturitate mai ridicat decât organizațiile locale sau IMM-urile.
„Economia circulară începe să fie integrată în deciziile de business ca răspuns la presiunile legate de costuri, resurse și reglementări. Companiile se concentrează în primul rând pe măsuri care au impact direct și rapid, însă, pentru a valorifica pe deplin potențialul acestui model, este necesară accelerarea inițiativelor cu impact structural, precum ecodesignul sau transformarea modelelor de business", a declarat Adrian Teampău, Director, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România.
Unde își direcționează companiile investițiile
58% dintre companiile participante la studiu au un plan de investiții pentru aplicarea principiilor economiei circulare, procent identic cu cel din 2024. În ce privește direcțiile investiționale, 77% dintre companii vizează utilizarea energiei regenerabile, 62% investesc în traininguri pentru angajați și în retehnologizare, iar 54% în optimizarea resurselor, în alegerea materiilor prime și în proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare.
Cifrele confirmă o preferință clară pentru investițiile cu rezultate rapide și măsurabile, cu risc redus și beneficii operaționale directe, în timp ce inițiativele care schimbă modelul de business, precum trecerea la produs ca serviciu sau recipientele reîncărcabile, atrag investiții din partea a doar 19% dintre companii.
În ceea ce privește costurile percepute, retehnologizarea și modernizarea echipamentelor sunt considerate cele mai costisitoare de 58% dintre companii, urmate de energia regenerabilă, cu 40%, și de activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare, cu 38%. În același timp, companiile se confruntă cu presiuni legate de rentabilitatea investițiilor, recuperarea costurilor, menținerea competitivității și volatilitatea prețurilor la energie și resurse.
Finanțarea, punctul cel mai vulnerabil
Dacă direcțiile de investiții sunt relativ clare, sursele de finanțare rămân limitate. 84% dintre companii se bazează pe surse proprii, în creștere semnificativă față de 70% în 2024. Împrumuturile bancare cresc și ele, de la 15% la 22%, în timp ce accesarea fondurilor europene scade de la 27% la 9%, iar sursele private de finanțare scad de la 22% la 11%.
Dependența de autofinanțare reflectă dificultățile întâmpinate în accesarea finanțărilor externe, generate de complexitatea administrativă, birocrație, lipsa de predictibilitate a mecanismelor de sprijin și deficitul de expertiză în dezvoltarea proiectelor eligibile. Studiul consideră accesul la finanțare drept unul dintre factorii critici care vor influența ritmul tranziției către economia circulară în următorii ani.
„Accesul la finanțare și dezvoltarea competențelor interne vor fi esențiale pentru accelerarea acestei tranziții, iar organizațiile care abordează proactiv aceste provocări vor avea un avantaj competitiv semnificativ într-un mediu tot mai volatil", a declarat Anca Andrei-Cimbru, Manager, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România.
În concluzie, deși nivelul de familiaritate cu principiile economiei circulare este ridicat în rândul companiilor locale participante la studiu, implementarea rămâne neuniformă între industrii și tipuri de organizații, cu un grad mai ridicat de maturitate în rândul companiilor mari și al celor expuse direct la standarde internaționale.
.jpg)
.webp)
.png)
.webp)
.png)
