Zuzanna Kurek, Cornerstone Communications: Multe companii vor să atragă 50-80 mil. euro, dar nu au cum. Câteva oferte au picat anul acesta | Cu cifrele pe masă

Scris de
Tibi Oprea
Zuzanna Kurek, Cornerstone Communications: Multe companii vor să atragă 50-80 mil. euro, dar nu au cum. Câteva oferte au picat anul acesta | Cu cifrele pe masă
Bursa de Valori București (BVB) are parte de antreprenori care vor să-și listeze companiile și nu o fac și de investitori individuali în așteptarea unor emitenți noi care nu mai vin, iar asta deoarece ofertele de talie medie se lovesc de lipsa unui cumpărător instituțional dispus să ia pachete de câteva zeci de milioane de euro.
„În România avem o problemă mare. Există foarte multe companii care vor să atragă 50-80 de milioane de euro, dar nu au cum, pentru că așteptările din partea investitorilor instituționali, în special a fondurilor de pensii, sunt pentru oferte de cel puțin 100 de milioane de euro”, a spus Zuzanna Kurek, fondatoare și CEO Cornerstone Communications, firmă de consultanță pentru listare la bursă și relația cu investitorii, în emisiunea „Cu cifrele pe masă”.

Cornerstone pregătește în această perioadă rapoartele pe trimestrul al treilea pentru 20 de companii listate pe Piața Principală și pe AeRO, segmentul BVB pe care se listează de regulă firmele mici și mijlocii. Consultantul lucrează în permanență cu antreprenori care se pregătesc de listare, dar de multe ori discuțiile cu băncile, brokerii și marii investitori se împotmolesc.

„Știm de câteva oferte care au fost în valoarea aceasta, de 50 până la 80 de milioane de euro, care n-au reușit pentru că nu au existat investitori. Fondurile de pensii au zis «pas», pentru că valoarea ofertei nu a fost suficient de mare sau – și acesta este un aspect important – încrederea că firma va fi inclusă în indicele BET nu a fost suficient de mare”, adaugă aceasta.

Tot mai inaccesibili

Zuzanna Kurek nu a numit companiile ale căror oferte nu au reușit anul acesta, însă a spus că un calcul publicat în noiembrie 2025 de Mihai Căruntu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), prezintă realitatea mai precis decât orice altă statistică întâlnită până acum. „Este îngrozitor”, afirmă ea.

Căruntu a pornit de la activele nete ale fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II), de 36,2 mld. euro la 30 septembrie 2025, și de la o expunere pe un singur emitent de 0,2% din active, pe care o consideră rezonabilă. Această expunere însemna aproximativ 72 mil. euro într-o ofertă publică inițială (IPO), adică prima vânzare de acțiuni ale unei companii către public. La acel moment, Căruntu considera că firmele cu o valoare de piață de 250-300 mil. euro erau încă eligibile pentru fondurile din Pilonul II.

Analistul estimează că activele fondurilor vor ajunge la 50 mld. euro până la finalul lui 2027 sau în cursul lui 2028, când aceeași expunere de 0,2% ar însemna 100 mil. euro investiți într-o ofertă. Cu acești bani, fondurile ar cumpăra 20% din capitalul companiei, adică două treimi dintr-un free-float orientativ de 30%, partea din acțiuni care se tranzacționează liber pe bursă. Firma ar trebui astfel evaluată la listare la cel puțin 500 mil. euro. Mărimea ofertei a devenit ea însăși un criteriu de eligibilitate pentru fondurile de pensii.

Activele Pilonului II au crescut cu 29% la 30 septembrie 2026 față de aceeași dată a anului trecut, până la 236,8 mld. lei, potrivit Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), adică 44,9 mld. euro la cursul BNR din momentul raportării, potrivit calculelor Termene.

Doar în septembrie, fondurile au încasat contribuții de 2 mld. lei, iar Zuzanna Kurek a amintit că acestea nu au încă nevoie să plătească pensii consistente din contribuții.

Și șansa de a intra în BET, indicele celor mai mari 20 de companii de la BVB, cântărește pentru fondurile de pensii încă din momentul ofertei. Specialista consideră că impactul indicelui asupra deciziilor de investiție este un subiect care trebuie dezbătut.

Includerea în indice aduce achiziții din partea fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri) care replică BET. Acestea au ajuns să realizeze tranzacții tot mai mari și să antreneze creșteri ale acțiunilor. Anul acesta au intrat în indice Cris-Tim Family Holding (martie) și Electro-Alfa International (septembrie).

Investitorii-ancoră

Fondatoarea Cornerstone dă ca exemplu de ofertă bine dimensionată pentru piață IPO-ul Cris-Tim, producătorul Salamului Săsesc, în valoare de 454,4 mil. lei (89,3 mil. euro). Cinci fonduri Pilon II au subscris 49% din acțiunile oferite. Pe lângă dimensiune, spune ea, succesul a venit și pe seama brandului și a expunerii pe consumatorul român, căutate de investitorii instituționali.

Tranșa investitorilor de retail a fost suprasubscrisă de 42 de ori, adică s-au cerut de 42 de ori mai multe acțiuni decât fuseseră rezervate, iar după mutarea a 5% din acțiunile instituționalilor către retail suprasubscrierea a coborât la 32 de ori. Ordinele investitorilor individuali au ajuns la aproape 3 mld. lei, adică de aproximativ două ori valoarea de piață de 1,4 mld. lei din prima zi de tranzacționare.

„Asta înseamnă stabilitate pentru un investitor de retail. Acești investitori mari rămân dacă nu se întâmplă ceva rău, în primul rând la nivel de guvernanță. Fondurile de pensii, în principiu, investesc pe termen lung”, explică Zuzanna Kurek semnalul dat de participarea fondurilor în ofertă.

Producătorul de echipamente Electro-Alfa International a avut la listare structura pe care consultantul IR o consideră ideală pentru un IPO mare, cu 10%-20% din acțiuni pentru investitorii individuali și restul pentru instituționali. Tranșa de retail a reprezentat inițial 10% din acțiunile oferite, iar oferta s-a închis anticipat, suprasubscrisă pe ambele tranșe.

Compania a atras aproximativ 115 mil. euro de la investitori. NN Pensii și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au intrat în acționariat cu participații de peste 5% fiecare. Încă trei fonduri de pensii – AZT Viitorul Tău, Aripi și BCR Pensii – au participat și ele în IPO.

Un fond de pensii este ceea ce se numește „investitor-ancoră” pentru o companie care se listează. Prin mărimea pachetului cumpărat și prin faptul că investește pe termen lung, dă stabilitate acționariatului și transmite încredere celorlalți investitori. Ofertele care trec de pragul fondurilor de pensii au avut și cerere mare din partea investitorilor individuali.

Fără fondurile de pensii într-o ofertă, acțiunile trebuie mutate de pe tranșa instituțională pe cea de retail. Potrivit Zuzannei Kurek, creșterea ponderii micilor investitori duce la o creștere a volatilității, care aduce lichiditate, însă îi face pe instituționali reticenți să participe, obișnuiți să cumpere pentru termen lung.

„În momentul în care structurezi o ofertă, chiar dacă este mult mai mică, 50%-50% – jumătate merge către investitorii de retail și jumătate către investitorii instituționali – trebuie să spun că nimeni nu este satisfăcut”, adaugă ea.

Listare fără Pilonul II

Christian Tour, primul operator de turism listat la BVB, a pornit în mai 2026 exact cu această împărțire, câte 50% din acțiunile oferite pentru fiecare tranșă. Fondurile din Pilonul II nu au intrat în ofertă, având în vedere dimensiunea companiei de aproximativ 50 mil. euro.

Acțiunile din tranșa instituțională au revenit la 18 investitori, iar la lansarea ofertei surse apropiate tranzacției citate de Forbes indicau interes din partea fondurilor de pensii facultative (Pilon III), a fondurilor deschise de investiții și a fostelor SIF-uri (societăți de investiții financiare).

Oferta a atras 149 mil. lei (28,4 mil. euro), cu un grad de subscriere de 121%, la un preț care a evaluat compania la aproximativ 410 mil. lei. La final, 47% din acțiuni au revenit instituționalilor și 53% investitorilor individuali. În prima zi de tranzacționare, prețul a scăzut cu 5,3% față de prețul final al ofertei.

„Este mult mai dificil să vinzi o ofertă de 30 de milioane de euro decât o ofertă de 100 de milioane de euro, iar asta pentru că n-ai cui să te adresezi. Numărul de investitori instituționali care au voie și au apetitul de a investi în companii mai mici, chiar și cu upside-ul și cu riscurile care vin odată cu companiile mai mici, este mult mai limitat”, atrage atenția reprezentanta Cornerstone.

Valoarea ofertelor de listare rămâne vehiculată cel mai des rămâne, spune ea, 50-60 mil. euro, iar companiile antreprenoriale capabile să atragă 100 mil. euro sunt puține, fiindcă economia românească are mult mai multe IMM-uri decât companii mari care nu sunt de stat.

„Un mare avantaj al unui IPO de 50-60 de milioane de euro este că firma se află într-o fază mult mai timpurie în ceea ce privește dezvoltarea decât o companie deja matură, care are o capitalizare de 500 de milioane de euro”, consideră ea.

Ce e piața de creștere

Zuzanna Kurek crede că perioada listărilor de companii mici și foarte mici, decise uneori de la o zi la alta, precum în anii 2020-2021, s-a încheiat și că pe piața AeRO vor mai fi puține listări. Efervescența ultimilor ani a trecut.

Potrivit celui mai recent studiu Market Pulse 2025, realizat de Cornerstone împreună cu MIA Marketing și BT Capital Partners pe 458 de investitori individuali, în noiembrie-decembrie 2025, acțiunile de pe AeRO au o pondere de 12% în portofoliul mediu al unui investitor individual, iar cele de pe Piața Principală reprezintă 88%. Spre comparație, proporția AeRO era dublă în 2024 (24%) și triplă în 2023 (37%).

Companiile mici își construiesc singure încrederea pe care cele mari o primesc odată cu fondurile de pensii și trebuie să muncească mai mult. În același timp, companiile mari au construit deja încrederea, care acum este validată de fonduri. Investitorii preferă astăzi companii mai mari, care plătesc dividende, raportează după standardele internaționale IFRS și pot intra în indici precum BET sau BET-XT.

Pe 20 noiembrie 2026, BVB lansează Piața de Creștere pentru IMM-uri, un segment nou destinat companiilor aflate între AeRO și Piața Reglementată. Zuzanna Kurek a spus că emitenții din portofoliul Cornerstone invitați de operatorul bursier pe noul segment au ales să se transfere, cu gândul de a se muta ulterior pe Piața Principală.

Se așteaptă un pionier

Pe termen mediu, CEO-ul Cornerstone crede că golul ofertelor de 30-80 mil. euro, pentru care acum nu există investitori, se va închide. Piața poloneză are aceeași problemă, i-a spus recent cineva de acolo, iar fenomenul ține, în opinia ei, de economiile europene emergente de talie medie, dezvoltate după anii '90.

În viziunea ei, golul ar fi acoperit de un prim jucător dispus să-și asume riscul unui produs nou, de pildă un fond cu risc mai mare dedicat companiilor mici și mijlocii, un ETF cu strategie activă sau un fond apropiat de modelul private equity, adică al fondurilor care cumpără participații în companii ca să le crească, orientat spre companii listate de talie mai mică.

Aceasta vorbește despre importanța concurenței și dă exemplul ETF-urilor, unde echipa croată InterCapital a adus pe BVB fonduri cu expunere pe bursele din Zagreb, Ljubljana și Varșovia și a promovat ETF-uri pe indicele BET în alte piețe din regiune. Asta a atras și alte listări de ETF-uri pe piața românească.

Lipsa emitenților noi apare și în studiul Market Pulse 2025, unde 26% dintre investitorii individuali au indicat lipsa companiilor noi sau a sectoarelor atractive drept barieră pentru investiții mai mari la bursă, pe locul al treilea, după incertitudinea politică și economică, cu 58%, și impozitarea câștigurilor de capital, cu 30%.

„În momentul de față, eu cred că lipsesc investitorii instituționali. N-aș zice că lipsesc investitorii de retail, pentru că ei au dovedit că au apetit, au capital și sunt dispuși să investească în companii antreprenoriale care vor să se listeze la bursă”, conchide Kurek.
Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Producția metalelor neferoase, un sector cu afaceri record de 6,3 mld. lei în 2025, dar dominat de Alro Slatina. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Prahova. De la Petrotel-Lukoil la Aquila. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Iași. De la Build Corp la Phinia Delphi. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Doar 10 producători de băuturi controlează 75% dintr-un sector de 20 mld. lei. Anul 2025 a adus scăderi după recordul din 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Cluj. De la Mechel și Bechtel la Delonghi și Nova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afaceri record pentru industria materialelor din beton, ciment și ipsos în 2025. Profiturile scad pentru al treilea an consecutiv. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Covasna. De la Domo și Producție Zarah Moden la Fabrica de Lapte Brașov și HS Timber Reci. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Pierderile crescătorilor de ovine și caprine au depășit profiturile în ultimii doi ani la nivel de sector. Cel mai bun an a fost 2017. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Călin Ile, Premier Hospitality și Horwath HTL România: 70-80% din stocul de hoteluri și de atracții turistice din România vine din comunism. Există oportunități de investiții
Top 50 companii din Ilfov. De la Porsche și Philip Morris la Dr. Max, Rewe și Altex. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Profituri în Arad: Smart Diesel, Coficab și Astra Vagoane Călători sunt companiile cu cele mai mari profituri din județ
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business