Taxele pe locuințe și terenuri nu mai cresc în 2026. Sistemul IT nu e gata. Însă, impozitarea va crește până la 70% în 2027

Taxele pe locuințe și terenuri nu mai cresc în 2026. Sistemul IT nu e gata. Însă, impozitarea va crește până la 70% în 2027
Guvernul României, Ministerul de Finanțe și autoritățile locale au căzut de acord că nu pot aplica creșterea taxelor pentru locuințe și terenuri pentru persoane fizice din 2026 pentru că sistemul informatic nu este pregătit, așa cum a aflat Clever News Center.

Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, a decis să amâne cu încă un an aplicarea reglementărilor din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 referitoare la modificarea Titlului IX – Impozite și taxe locale din Codul Fiscal, de la data de 1 ianuarie 2026 la data de 1 ianuarie 2027. Informația a fost obținută și confirmată pe surse de Clever News Center.

„Acest lucru se va face într-un an aproximativ, iar astăzi ceea ce își propune Guvernul împreună cu autoritățile locale este să facem câteva modificări la actualul sistem de impozitare în așa fel încât el să poată fi aplicat simplu”, a explicat Ilie Bolojan, la Antena 1.

Taxele pe proprietate vor crește cu 60-70% din 2027

Impozitul pe clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice se calculează în prezent aplicând o cotă între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii.

Valoarea impozabilă este stabilită în funcție de factori precum zona, rangul localității și materialele de construcție folosite.

Vicepremierul Tanczos Barna a oferit o estimare a posibilei creșteri a impozitelor. „Momentan vorbim de un procent între 60% și 70%. La finalul discuțiilor vorm avea varianta finală. Este și o discuție pe care o poartă România de ani de zile cu Comisia Europeană”, a explicat el în cadrul unui interviu pentru televiziunea Digi24.

„Este o majorare necesară pentru consolidarea bugetelor locale, astfel încât aceste primării să devină cât de cât independente financiar și să poată asigura resursele pentru proiectele de dezvoltare”, a mai explicat Tanczos Barna la postul de televiziune.

Hotelurile de la Marea Neagră se închid mai devreme anul acesta. „Litoralul pentru toți” nu aduce mai mult de 20.000 de turiști

Motivul amânării

Amânarea este motivată de faptul că instituțiile publice nu au reușit până în prezent să realizeze un sistem informatic care să ofere autorităților locale și centrale date legate de impozitarea de piață a proprietăților imobiliare, așa cum se prevedea în OUG nr. 16/2022. Este a treia amânare: o astfel de decizie a fost luată și în 2023, și în 2024, și anul trecut.

Este foarte posibil, deși nu este pe ordinea de zi, ca executivul de la Palatul Victoria să adopte chiar în ședința de astăzi, 21 august, o ordonanță de urgență în acest sens.

Impozitarea proprietăților la valoarea de piață, măsură asumată de România atât în planul fiscal cu Comisia Europeană, cât și prin PNRR, nu va intra în vigoare la termenul stabilit inițial, 1 ianuarie 2025.

Problemele informatice

În acest moment, impozitarea clădirilor și terenurilor se face de către primării pe baza unor grile arbitrare, care nu țin cont de valoarea de piață a unei proprietăți de lux față de una dintr-o localitate săracă, cu o valoare mică de vânzare.

Problemele informatice care împiedică aplicarea impozitării la valoarea de piață pentru persoane fizice se referă, „în principal, la bazele de date considerate relevante, deținute la nivelul unităților administrației fiscale (U.A.T.), Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (A.N.C.P.I.), Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (U.N.N.P.R.) etc., însă care nu sunt interconectate, iar datele/informațiile pe care le conțin sunt diferite, structurate în funcție de necesitățile specifice acestora”, se precizează într-o notă de fundamentare a guvernului.

Absența interconectivității reprezintă o problemă, însă, în plus, există și date privind proprietățile care există doar în format pe hârtie.

„Drept urmare, se impune ca datele/informațiile respective să fie centralizate și corelate la nivelul structurii de evaluare a proprietăților care ar urma să le gestioneze, să le evalueze și să asigure o bună acuratețe a acestora prin eliminarea/corectarea erorilor ce pot să apară. De menționat că, pe întreaga perioadă de derulare a activităților de mai sus s-a colaborat cu toate aceste structuri”, este notat în documentul amintit.

Întrucât s-a constatat lipsa unei „chei de control” care să permită conectarea tuturor bazelor de date luate în calcul spre a fi utilizate în procesul de stabilire a impozitului pe proprietate, potrivit noii abordări, s-a sugerat utilizarea în acest scop a „numărului cadastral”.

„Ca urmare, au fost luate măsuri privind completarea prevederilor Codului fiscal și, respectiv, revizuirea modelului și conținutului declarației informative D208, precum și modificarea periodicității de raportare a acesteia”, se mai precizează în documentele guvernamentale.

Pentru firme nu sunt schimbări

Parlamentul a aprobat la finalul anului 2022, prin legea de adoptare a Ordonanței 16/2022, ca această schimbare să fie aplicată din 2025, însă lipsa unui sistem informatic și dificultățile administrative au determinat Guvernul să amâne implementarea pentru 2027.

Pentru anul 2026, autoritățile pregătesc un mecanism tranzitoriu, menit să asigure o trecere graduală către noua metodă de calcul. În ceea ce privește persoanele juridice, nu se anunță modificări majore: aici impozitarea se bazează deja pe evaluările de piață, conform legislației actuale.

Practic, pentru firme, regula de impozitare a proprietăților la valoarea de piață este deja în vigoare și va continua să se aplice, fără schimbări semnificative în perioada de tranziție.

Calculul impozitului/taxei pe clădiri

În cazul clădirilor care cuprind spații cu destinație rezidențială și spații cu destinație nerezidențială, impozitul/taxa se determină în funcție de destinația suprafețelor cu o pondere mai mare (peste 50%) și se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare destinației majoritare asupra valorii întregii clădiri.

Se va aplica o cotă de minimum 0,1% (pentru clădiri rezidențiale) și minimum 0,5% (pentru clădiri nerezidențiale) asupra valorii clădirii (reglementarea anterioară prevedea cote de 0,08% - 0,2% pentru clădiri rezidențiale și 0,2% - 1,3% pentru clădiri nerezidențiale, aplicate asupra valorii impozabile a clădirii).

Pentru clădirile utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii clădirii.

Valoarea clădirii se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor anexe, după caz, și a valorii suprafețelor de teren acoperite de acestea, cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

În situația în care valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, din Studiile de piață administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, sunt mai mici decât valorile impozabile determinate conform prevederilor în vigoare la data de 31 decembrie 2025, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,1%/0,5% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor în vigoare la data de 31 decembrie 2025.

Cum se va face impozitarea

În primul rând, la clădiri se modifică intervalele de impunere, prin eliminarea plafonului maxim, care va fi de minimum 0,1% pentru clădirile rezidențiale (astăzi se situează între 0,08% și 0,2%) și minimum 0,5% pentru clădirile nerezidențiale (astăzi este între 0,2% și 1,3%).

„Autoritățile locale vor putea ajusta taxa flexibil, în funcție de propriile nevoi și, desigur, în funcție de 'cerere' și 'ofertă', adică atractivitatea localității pentru rezidenți și investitori”, arată un material semnat de Alex Milcev, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România.

În al doilea rând, taxele pe proprietate pentru persoanele fizice se calculează acum pe baza unor cifre neadaptate la valoarea de piață a momentului. Prin noile reglementări, baza de impozitare se va stabili în funcție de valoarea clădirilor și a terenurilor pe care sunt amplasate, valoare ce va fi cuprinsă în studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR), explică specialistul.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Pierderile crescătorilor de ovine și caprine au depășit profiturile în ultimii doi ani la nivel de sector. Cel mai bun an a fost 2017. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Ilfov. De la Porsche și Philip Morris la Dr. Max, Rewe și Altex. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Profituri în Arad: Smart Diesel, Coficab și Astra Vagoane Călători sunt companiile cu cele mai mari profituri din județ
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business