Radu Lăzăroiu este unul dintre cei mai experimentați manageri din industria băuturilor, făcând parte din echipa producătorului român de 28 de ani. În 2025, Romaqua a îmbuteliat peste 800 de milioane de litri de apă minerală, sucuri și bere, și a raportat afaceri de 1,17 miliarde de lei, în stagnare față de anul anterior, cu aproximativ 2,100 de angajați. În același timp, profitul s-a înjumătățit din cauza creșterilor masive de costuri - cea mai dureroasă fiind triplarea prețului materiei prime pentru ambalajele din plastic.
Furtuna legislativă și paradoxurile fiscale
De altfel, ultimii ani au adus o succesiune rapidă de măsuri fiscale care au lovit direct în predictibilitatea și profitabilitatea industriei de băuturi: revenirea TVA-ului la sucuri la cota standard, introducerea taxei pe zahăr și implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR).
„Ne-am simțit ca o corabie în plină furtună, cu recifuri și decizii care veneau ca un carusel, una după alta, obligându-ne să luăm măsuri din pripă. Nici nu apucam să respirăm după una, că venea următoarea”, mărturisește Radu Lăzăroiu.
„Noi am solicitat tot timpul autorităților să recunoască direct că au nevoie de bani la buget. Suntem buni plătitori, nu există evaziune în industrie. Din păcate, prin aceste măsuri și prin majorările ulterioare de taxe, s-a ajuns la o scădere reală a veniturilor consumatorilor și, implicit, la o contracție a consumului”, mai spune managerul.
Bilanțul unui an dificil
Legat de reducerea la jumătate a profitului producătorului în 2025 vs. 2024, Radu Lăzăroiu afirmă că decizia de management a fost una asumată: compania a ales să acopere o mare parte din creșterile de costuri din 2025 pentru a nu le transfera integral către consumatori. „Sperăm ca 2026 să nu mai aibă parte de furtuni, pentru că trebuie să ne tragem sufletul”, spune directorul general Romaqua. Cu toate acestea, el rămâne rezervat pentru următorii doi ani, contrazicând viziunea unor analiști sau politicieni care blamează o economie bazată pe consum în detrimentul uneia bazate pe investiții. „Ca inginer, mă întreb: cum faci investiții dacă nu ai consum? Orice fabrică ai construi, produsul respectiv trebuie să aibă o piață, o nevoie de a fi consumat”.
Infrastructura și energia: De ce pierde România în fața Poloniei?
Radu Lăzăroiu punctează că marile probleme structurale din mediul extern blochează eficiența producătorilor locali. O primă barieră este infrastructura de transport. În ciuda noilor segmente de autostradă, viteza medie de deplasare a autocamioanelor de marfă în România este de doar aproximativ 40 km/h, un ritm extrem de lent care afectează timpii de livrare.
A doua mare problemă este lipsa unei strategii de țară care să asigure energie ieftină și constantă. „Principala diferență între noi și polonezi nu este că ei au două capete și noi doar unul, ci faptul că la ei energia este ieftină. Polonia a devenit o 'Chină a Europei' pentru că are o strategie de țară. Este paradoxal ca o țară precum România, care are gaz, apă, energie hidro și termonucleară, să nu poată asigura prețuri competitive”, mai subliniază Radu Lăzăroiu.
Investițiile necesare
În ciuda presiunilor financiare mari, Romaqua Group nu a renunțat la planurile de investiții. Pentru a marca cei 220 de ani de istorie ai brandului Borsec, compania a finalizat recent un amplu program de retehnologizare în fabrica de la Borsec (jud. Harghita), înlocuind linii de producție vechi de peste două decenii cu echipamente de ultimă generație. De asemenea, capacitățile logistice au fost extinse prin noul centru logistic de la Lancrăm (jud. Alba).
Tot ca un reper aniversar, dar cu caracter permanent, Borsec a lansat noua sticlă albastră, în principal pentru canalul HoReCa. „A fost o adevărată provocare, deoarece în România nu mai există producători de sticlă capabili să livreze la un nivel de calitate premium, așa că importăm flacoanele de sticlă”, detaliază Radu Lăzăroiu. Deși piața de apă minerală este dominată masiv de ambalajele PET, segmentul HoReCa și cel al evenimentelor continuă să solicite sticla ca element de imagine și rafinament.
Abordarea conservatoare a retailului
Într-o piață dominată de expansiunea marilor rețele internaționale de magazine, Romaqua Group își păstrează o strategie conservatoare, menținând un echilibru strâns în distribuție: aproximativ 55% din volume merg către comerțul tradițional și 45% către cel modern.
„Suntem o firmă autohtonă, am crescut alături de partenerii din comerțul tradițional și decizia noastră a fost să îi sprijinim în continuare cu vitrine, umbrele și materiale promoționale, chiar dacă acest canal este din ce în ce mai mic”, afirmă Radu Lăzăroiu.
În ceea ce privește relația cu marile lanțuri de retail operate de companii multinaționale, Romaqua a ales asumat să nu colaboreze cu toți jucătorii din piață, refuzând condițiile comerciale care nu permit listarea întregii game de produse. Mai mult, producția de mărci proprii pentru retaileri este exclusă din strategia grupului.
Pentru acest an, securizarea volumelor de vânzări este prioritară. „Să faci o prognoză acum este ca și cum ai da cu zarul. Ținta principală a companiei rămâne menținerea volumelor la nivelul anului trecut și păstrarea cotei de piață, chiar dacă din punct de vedere al profitului presiunea va fi uriașă”, spune managerul.
Ce a mai declarat Radu Lăzăroiu în emisiune:
Naționalismul economic în formare
Nu există naționalism... Mi-aș fi dorit să existe acel naționalism economic pe care îl au francezii, polonezii sau nemții. La noi nu este cazul și nici nu are cum să fie încă, deoarece suntem de doar 30 de ani în această economie de piață și nu s-au format încă aceste mândrii naționale. Suntem toți mândri că suntem români, dar când vine vorba să decidem și să alegem produse românești, atunci stăm pe gânduri.
Maturizarea pieței și calitatea produselor
Vremea «haiduciei», care era în anii '90 și la începutul anilor 2000, a trecut, lucrurile s-au cernut pentru că au început să apară și să se dezvolte firme corecte. Eu cred că, într-un orizont de timp de 10-20 de ani, majoritatea românilor vor alege românește, pentru că vor avea de unde să aleagă produse la un preț corect și de o calitate bună. Și va fi bine. Chiar dacă vorbim de capital românesc sau străin, important este ca fabricile să fie aici, locale.
Sunt unele produse, precum cele Romaqua și ale multor altor îmbuteliatori, unde scrie pe etichetă «apă minerală naturală», care chiar sunt de calitate. Spun asta și prin prisma faptului că sunt președintele Patronatului Apelor Minerale din România, îmi cunosc colegii din piață și știu că au produse bune.
Rigurozitatea controalelor și demontarea miturilor
Eu cred că industria alimentară din Vest nu este controlată atât de mult cum este industria alimentară din România. Legendele acestea conform cărora autoritățile vin doar în control, iau banii și pleacă, nu mai sunt valabile de foarte mult timp. Oamenii din instituțiile de control care vin la noi sunt, în mod excepțional, conduși de rea-intenție; de cele mai multe ori, ei vin și își fac treaba, au început să fie buni profesioniști. Până la urmă, ajungem chiar să învățăm unii de la alții.
Nu îți mai permiți să te joci. În momentul de față, dacă faci o greșeală și nu o recunoști, adică nu ești corect cu consumatorii tăi, piața te scoate din joc.
Ce îi împiedică pe producători să fie mai eficienți
Vorbim despre investiții și despre faptul că facem șosele. Păi, pe acestea trebuia să le avem deja. Șoselele te ajută, îți dezvoltă industria și producătorii, scurtează timpul de livrare. Vreau să vă spun următorul lucru: cu toată infrastructura actuală din România, viteza medie de deplasare a autocamioanelor de transport marfă este în jur de 40 km/h. Ceea ce este dureros. Iar când mi se scot ochii: «Domnule, dar am făcut autostrăzi!», răspund: «Da, de acord, dar așa am ajuns abia la 40 km/h, pentru că înainte viteza medie era de 35 km/h»
Sunt probleme care ne provoacă în mod continuu și ne consumă resurse — altele decât cele pe care le-am fi folosit pentru a ne dezvolta capacități de producție mai mari. Astfel, am fi putut să realizăm mai multe produse, poate inovatoare, poate cu un alt tip de ambalaj etc.
.jpg)
.webp)
.png)
.png)
.webp)
.png)
