ANAF intensifică verificările averilor persoanelor fizice. Sumele nejustificate ajung taxate cu 70%

Corina Mîndoiu, Partener People Advisory Services la EY România, și Cătălina Butan, Senior Manager, analizează amploarea acestor verificări și tiparele care revin cel mai des în neregulile constatate de inspectorii fiscali.

Peste o mie de controale în decurs de un an

Între iulie 2025 și mai 2026, ANAF a finalizat 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice. Controalele au condus la creanțe fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei și la măsuri asiguratorii de aproape 124 milioane lei, aplicate prin popriri și sechestre destinate recuperării sumelor datorate. 

Numai în luna mai 2026, 56 de decizii de impunere au generat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane lei, iar cele mai mari creanțe stabilite în perioada analizată au fost înregistrate în Prahova, de 23,1 milioane lei, și în București, unde două acțiuni distincte au dus la sume de 22,5 milioane lei și 21,6 milioane lei.

Verificările sunt gestionate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice, structura ANAF specializată în această zonă. Autorii precizează că activitatea acesteia acoperă atât verificări documentare punctuale, cât și verificări ale situației fiscale personale, o procedură amplă prin care se compară veniturile declarate cu patrimoniul și cu întreaga situație fiscală a contribuabilului. 

O categorie aparte de contribuabili urmăriți este cea a persoanelor fizice cu avere mare, adică persoanele rezidente în România a căror avere estimată depășește echivalentul a 25 milioane euro, grup în care ANAF poate include și soțul sau soția, precum și rudele și afinii până la gradul al doilea.

Cele mai frecvente nereguli identificate

Cele mai frecvente nereguli identificate de ANAF țin de fonduri a căror proveniență nu poate fi justificată. Printre situațiile întâlnite se numără depuneri de numerar în conturi personale sau ale societăților în care contribuabilii dețin participații, achiziții de bunuri mobile și imobile plătite cu numerar, împrumuturi acordate propriilor firme și majorări de capital social.

Corina Mîndoiu și Cătălina Butan descriu, dintre nereguli, invocarea unor economii păstrate în numerar, a unor venituri obținute în străinătate sau a unor sume primite de la alte persoane fizice, explicații care, în multe cazuri, nu au putut fi susținute cu documente care să confirme proveniența și existența fondurilor în perioada verificată. Autoritățile au constatat inclusiv lipsa trasabilității unor sume declarate, alături de venituri nedeclarate provenite din cedarea folosinței bunurilor, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare sau venituri din străinătate.

Veniturile din străinătate, tot mai greu de ținut ascunse

Un aspect subliniat de autoare privește percepția potrivit căreia veniturile obținute în afara României ar fi greu de urmărit de autoritățile fiscale locale. Potrivit raportului de performanță al ANAF pentru 2025, instituția folosește tot mai mult analiza de date, verificările bazate pe risc și schimbul internațional de informații pentru a identifica situațiile care necesită investigații suplimentare.

Persoanele care obțin venituri din străinătate pentru care există obligația declarării în România trebuie să le includă în Declarația Unică, chiar dacă informațiile respective nu apar precompletate, arată reprezentantele EY. 

ANAF a explicat recent că datele primite de la autoritățile fiscale străine ajung, de regulă, după expirarea termenului de depunere a declarației, ceea ce înseamnă că persoanele care nu și-au respectat obligațiile pot primi ulterior notificări pentru clarificarea situației. 

Autoarele atrag atenția că informațiile obținute prin schimbul internațional sunt analizate uneori la câțiva ani distanță, iar verificările pot viza venituri și tranzacții derulate începând din 2021, atât timp cât termenul de prescripție nu s-a împlinit, ceea ce poate crea dificultăți practice în reconstituirea documentelor.

În opinia specialistelor de la EY România, este indicată păstrarea documentelor privind veniturile obținute, tranzacțiile efectuate și sursele de finanțare folosite, având în vedere extinderea continuă a accesului ANAF la informații fiscale, inclusiv din străinătate.

În ce privește regimul aplicat veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată de autorități,  începând cu 1 iulie 2024, astfel de venituri sunt impozitate cu o cotă de 70%, la care se adaugă dobânzi și penalități. 

În situațiile în care interpretările contribuabilului și ale organelor fiscale diferă cu privire la originea unor sume sau la documentele necesare pentru justificarea lor, iar autoritățile aplică totuși cota de 70%, contribuabilul poate fi nevoit să conteste concluziile în procedură administrativă sau în instanță, un proces care poate implica costuri ridicate și se poate întinde pe mai mulți ani.