Dreptul asupra mărcii nu apare prin simpla folosire a unui nume, ci prin înregistrare, iar cadrul legal stabilește clar unde se dobândește acest drept în România.
„În România, drepturile asupra unei mărci naționale sunt dobândite prin înregistrarea la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), potrivit Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată în temeiul art. VI alin. (1) din Legea nr. 30/2024 pentru modificarea Legii nr. 84/1998. Mărcile Uniunii Europene și înregistrările internaționale care desemnează România produc, de asemenea, efecte pe teritoriul țării noastre”, explică Adina Bădărău.
Ce câștigă o afacere prin înregistrare
Primul câștig este exclusivitatea, întrucât prin înregistrare antreprenorul dobândește un drept exclusiv asupra mărcii și își poate proteja identitatea comercială împotriva utilizării neautorizate de către terți a unor semne identice sau similare.
Al doilea este un instrument juridic concret, pentru că în cazul unui conflict cu un alt operator economic titularul dispune de mijloace legale pentru a-și apăra drepturile, inclusiv pentru a solicita încetarea utilizării neautorizate.
Al treilea avantaj ține de investițiile de marketing, campaniile de pe Google și Meta ori cele de SEO și de creare de conținut consolidându-se în propria afacere atunci când brandul este protejat, ceea ce reduce riscul ca firma să fie nevoită să-și schimbe denumirea în urma unui conflict.
În plus, marca înregistrată poate deveni un activ necorporal valoros, care poate fi cesionat, licențiat sau integrat într-un proiect de franciză, valoarea sa economică depinzând de recunoașterea pe piață, de exploatare și de soliditatea protecției, nu doar de existența unui certificat.
„Înregistrarea mărcii ar trebui privită ca o investiție în dezvoltarea și stabilitatea unei afaceri, nu doar ca o formalitate juridică”, menționează Adina Bădărău.
Când merită luată decizia
Momentul potrivit nu este neapărat înființarea firmei, ci etapa dinaintea investițiilor care leagă afacerea de un nume, respectiv înainte de cumpărarea domeniului web, de plata unui designer pentru identitatea vizuală sau de comanda ambalajelor.
Verificarea preliminară a disponibilității unei mărci se poate realiza gratuit, prin consultarea bazelor de date publice ale OSIM, ale Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și ale Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), iar amânarea ei este tocmai sursa celor mai costisitoare situații.
„În practică, întâlnim adesea situații în care antreprenorii descoperă, abia după lansarea unui produs sau serviciu, existența unor mărci anterioare identice sau similare cu brandul pe care l-au dezvoltat. Astfel de situații pot genera conflicte juridice și costuri suplimentare pentru afacere”, subliniază Adina Bădărău.
Greșeala frecventă la verificarea mărcii
Verificarea nu se rezumă la a căuta o denumire identică, pentru că sistemul ține seama de prioritatea datei de depozit, dar nu funcționează exclusiv pe principiul primul venit, primul servit. Riscul de confuzie cu o marcă anterioară, inclusiv una similară vizual sau fonetic, poate conduce la respingerea unei cereri în urma unei opoziții.
„Una dintre cele mai frecvente greșeli este presupunerea că o denumire poate fi înregistrată doar pentru că nu există deja o marcă identică. În realitate, conflictele pot apărea și între mărci similare, iar o cercetare atentă a drepturilor anterioare, realizată înainte de lansarea pe piață a unui produs/serviciu, poate preveni costuri semnificative și situații în care antreprenorul este chiar nevoit să apeleze la o marcă nouă”, punctează reprezentanta Baciu Partners.
Protecția dincolo de granițele României
Protecția obținută la OSIM produce efecte doar pe teritoriul României, astfel încât o afacere care livrează produse în alte state membre, are clienți recurenți din Uniunea Europeană sau vinde pe platforme globale are nevoie de acoperire suplimentară.
Înregistrarea la EUIPO oferă, printr-o singură cerere, protecție în toate cele 27 de state membre, cu taxe care pornesc de la 850 de euro pentru o clasă, însă caracterul unitar al mărcii vine și cu o condiție de care trebuie ținut cont.
„Totuși, caracterul unitar al mărcii presupune și anumite particularități, întrucât existența unor impedimente la înregistrare într-un singur stat membru poate afecta cererea în ansamblul său”, a subliniat avocata.
Pentru acoperirea piețelor din afara Uniunii Europene există o a treia cale, construită în jurul unei cereri unice.
„Pentru companiile cu ambiții globale există și posibilitatea înregistrării internaționale prin Sistemul de la Madrid, administrat de OMPI, Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Acest sistem permite solicitarea protecției în mai multe țări printr-o singură cerere internațională, pornind de la o cerere sau înregistrare de bază, depusă la un oficiu național sau regional, precum OSIM ori EUIPO. Protecția nu este însă acordată automat în toate teritoriile desemnate, fiecare dintre acestea putând examina cererea potrivit propriei legislații”, nuanțează Adina Bădărău.
Înregistrarea mărcii nu are sens în orice moment și pentru orice afacere, însă devine importantă atunci când un nume începe să susțină investiții reale în marketing și identitate vizuală.
Pentru o afacere axată pe piața locală, înregistrarea la OSIM poate oferi protecția necesară pe teritoriul României, în timp ce pentru o companie cu planuri de export sau de extindere în Uniunea Europeană, EUIPO acoperă toate statele membre printr-o singură înregistrare, iar Sistemul de la Madrid deschide piețele din afara Uniunii.
Indiferent de varianta aleasă, verificarea disponibilității mărcii și alegerea corectă a produselor și serviciilor pentru care se solicită înregistrarea rămân etapele care reduc riscul unor conflicte juridice și al unor costuri suplimentare, iar momentul în care este luată decizia cântărește la fel de mult ca alegerea căii de protecție.
„Protejarea mărcii ar trebui însă luată în considerare încă din etapele inițiale ale dezvoltării brandului, pentru a reduce riscul unor eventuale conflicte cu drepturile anterioare ale altor titulari”, atenționează Adina Bădărău.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.jpg)
