Conform unei inițiative legislative susținute de 14 parlamentari, inspectorii fiscali ar urma să răspundă în solidar, alături de organul fiscal, față de contribuabili. În plus, statul ar urma să plătească contribuabililor dobânzi și penalități pentru întârzierea achitării sumelor datorate.
Propunerea vine pe fondul unei diferențe majore între nivelul de acceptare a contestațiilor de către inspectorii ANAF și cel al instanțelor de judecată.
Astfel, statisticile arată că foarte puține dintre contestațiile formulate de contribuabili sunt admise de ANAF: doar 2,3% în 2019, respectiv 3,8% în 2020.
Situația se schimbă însă radical la nivelul instanțelor de judecată: în 2019, 39% din procesele intentate de contribuabili împotriva ANAF au fost câștigate de aceștia.
„Rezultă, astfel, o discrepanță evidentă între cele două seturi de date, ceea ce arată o disfuncționalitate atât la nivelul autocontrolului ANAF, cât și cu privire la modul în care agenții fiscali înțeleg să își facă datoria”, susțin inițiatorii.
„Responsabilizarea inspectorilor fiscali”
Cifrele sunt asemănătoare sunt și în alți ani, după cum reiese din răspunsurile furnizate de ANAF în baza solicitărilor depuse de deputatul USR Victor Ilie, unul dintre inițiatori: în perioada 2016-2020, ANAF a pierdut aproape 40% din procesele intentate de contribuabili.
„Consider necesară și oportună responsabilizarea inspectorilor fiscali și a persoanelor care soluționează contestațiile fiscale. România se poate dezvolta doar prin muncă, însă munca nu are voie să fie împiedicată de abuzurile sau cererile aberante ale unor funcționari ai statului care interpretează legea în așa fel încât contribuabilii să aibă sume imense de pierdut”, declară deputatul USR Victor Ilie.
Ce prevede modificarea legislativă
O primă propunere este de a fi considerată culpă gravă a funcționarilor publici din organele fiscale situațiile în care, în urma acțiunii în contencios administrativ soluționată definitiv, instanța de judecată consideră că organele fiscale au aplicat greșit legea sau nu au ținut cont de decizii obligatorii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene la redactarea actelor fiscale contestate, dacă aceste încălcări au fost sesizate de contribuabil prin acte procedurale scrise anterioare emiterii actului administrativ fiscal.
Constituie gravă neglijență a funcționarilor publici din organele fiscale situațiile în care, în urma acțiunii în contencios administrativ soluționată definitiv, instanța de judecată consideră că organele fiscale au aplicat greșit legea sau nu au ținut cont de decizii obligatorii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene la redactarea actelor fiscale contestate.
„Persoanele semnatare ale actelor contestate și anulate de instanța de judecată prin decizii definitive vor răspunde în solidar, alături de organul fiscal, față de contribuabili pentru plata cheltuielilor de judecată și dobânzile prevăzute.
Organul fiscal are obligația să recupereze de la persoanelor semnatare ale actelor fiscale anulate de instanța de judecată sumele plătite către contribuabili. În acest sens, organul fiscal va emite decizii de impunere executorii.
Prevederile nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a solicita despăgubiri integrale pentru prejudiciile suferite”, se arată în propunerea legislativă.
Proiectul se află pe circuitul legislativ al Senatului și a primit la sfârșitul săptămânii trecute avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.
.png)
