Analiză: Alertele alimentare pot afecta exporturile produselor românești

Potrivit unei analize Frames, astfel de cazuri pot afecta încrederea în produsele românești și accesul producătorilor locali pe piețele externe. Asociațiile oierilor au cerut autorităților soluții pentru reluarea exporturilor de animale vii, în contextul restricțiilor generate de pesta micilor rumegătoare.

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, publicate pe 9 septembrie, arată că, în primele șapte luni din 2026, exporturile României au însumat 58,27 miliarde de euro, iar importurile 77,55 miliarde de euro.

Deficitul balanței comerciale a fost de 19,28 miliarde de euro, cu 214,7 milioane de euro mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, o reducere de 1,1%. Exporturile au crescut cu 3,1%, iar importurile cu 2%.

În cazul alimentelor și animalelor vii, exporturile au ajuns la 4,51 miliarde de euro, cu 7,9% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, în timp ce importurile au crescut cu 0,3%, la 6,76 miliarde de euro.

Deficit de 3,49 miliarde de euro în comerțul alimentar cu UE

Din cele 4,51 miliarde de euro exportate, 2,40 miliarde de euro au avut ca destinație statele Uniunii Europene, iar 2,11 miliarde de euro au mers către piețele extracomunitare.

În cazul importurilor, 5,89 miliarde de euro din totalul de 6,76 miliarde au provenit din Uniunea Europeană, echivalentul a aproximativ 87% din total.

Potrivit calculelor Frames pe baza datelor INS, România a înregistrat astfel un deficit alimentar de 3,49 miliarde de euro în relația cu statele UE și un excedent de 1,24 miliarde de euro în comerțul extracomunitar. România exportă în afara UE în principal materii prime și produse cu valoare adăugată redusă și importă din statele membre produse procesate, ambalate și de marcă.

Cum arată principalele sectoare alimentare

În industria cărnii de pui, producția a ajuns la aproximativ 550.000 de tone în 2024, cu 35% peste nivelul de acum zece ani, și a mai crescut cu 13,7% în primul semestru din 2025. Sectorul acoperă circa 98% din consumul intern, iar exporturile au ajuns la 270 de milioane de euro în 2024, față de 140 de milioane de euro în urmă cu un deceniu.

Valoarea exporturilor diferă însă semnificativ în funcție de destinație. Bulgaria a importat 25.833 de tone, pentru aproape 45 de milioane de euro, echivalentul a circa 1.740 de euro pe tonă. Franța a importat mai puțin de jumătate din acest volum, 12.157 de tone, pentru 46 de milioane de euro, respectiv aproximativ 3.780 de euro pe tonă.

Ungaria, Țările de Jos și Grecia completează principalele destinații menționate în analiză, cu valori unitare de 2.463, 3.601 și, respectiv, 2.890 de euro pe tonă.

În cazul cărnii de porc, producția internă acoperă aproximativ 20% din necesar, potrivit Frames. Importurile au depășit 500 de milioane de euro numai în primul semestru din 2024, iar deficitul comercial anual este estimat la aproximativ 830 de milioane de euro.

Numărul porcilor abatorizați a scăzut de la 4,6 milioane în 2016 la 3 milioane în 2022, în principal pe fondul pestei porcine africane. România produce aproximativ 1,5% din carnea de porc a Uniunii Europene.

La lactate, importurile au depășit un miliard de euro în 2024, iar deficitul comercial s-a menținut la peste 700 de milioane de euro în perioada 2022–2024.

În primele două luni din 2026, exporturile menționate în analiză pentru fabricile de lactate și crescătorii de păsări au depășit 85,6 milioane de euro, în creștere cu 52,7% față de anul anterior, în timp ce importurile au scăzut cu 7%, la 193,9 milioane de euro.

România exportă în principal produse semifinite, cu valoare adăugată redusă, și importă produse din segmentele premium, gourmet și bio. În același timp, importurile de lapte crud au crescut cu 37,2%, la 38.700 de tone, conform Frames.

În cazul băuturilor, datele sunt influențate de includerea tutunului în aceeași grupă statistică. Categoria „băuturi și tutun” a înregistrat în primele șapte luni din 2026 exporturi de 1,37 miliarde de euro și importuri de 696 de milioane de euro, rezultând un excedent de aproximativ 670 de milioane de euro.

Alertele europene privind produsele din România

Potrivit Frames, alertele privind siguranța alimentară pot reprezenta și un risc reputațional pentru producătorii români.

Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje din UE a înregistrat în 2024 peste 5.250 de notificări privind calitatea și siguranța produselor la nivel european, în creștere cu 12%, în cadrul unei rețele care a gestionat în total 9.460 de notificări.

Baza publică RASFF include și alerte referitoare la produse provenite din România, însă nu prezintă o statistică agregată pentru acestea, potrivit analizei.

Frames menționează cazuri privind carne de pui, carne de porc, lactate și băuturi, care au vizat contaminări bacteriene, posibile riscuri de boli parazitare sau prezența unor substanțe nedeclarate. În unele dintre aceste situații au fost dispuse retragerea sau returnarea produselor.

„Marea majoritate a producătorilor români respectă standardele. Dar unii profită de lipsa de transparență și de intervenție promptă și publică a autorităților competente. Consumatorii au dreptul să știe care sunt care aceștia. România are nevoie de un sistem centralizat de verificare a producătorilor și de dezvăluire a celor care derapează și ne pun sănătatea în pericol. Datele există. Trebuie doar să le facem accesibile”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Cum se poate manifesta riscul reputațional

Efectul reputațional al alertelor sanitare se poate manifesta prin accesul la anumite piețe și segmente comerciale cu valoare mai mare. De exemplu, România exportă către Bulgaria la o valoare medie de aproximativ 1.740 de euro pe tonă și către Franța la circa 3.780 de euro pe tonă.

Frames atribuie diferența segmentelor comerciale diferite în care ajung produsele. Accesul la segmentele cu valoare mai mare presupune audituri, trasabilitate documentată și un istoric de conformitate care poate fi verificat de cumpărător înainte de încheierea contractului.

Analiștii atrag atenția și asupra dificultății de a identifica rapid operatorii implicați în alertele sanitare. În lipsa unei diferențieri clare între producători, problemele identificate la un operator pot influența percepția asupra unei categorii mai largi de produse provenite din România.

Analiza menționează însă și un studiu privind notificările RASFF referitoare la România, potrivit căruia numărul acestora este redus comparativ cu Polonia și Ungaria, în condițiile în care și exporturile României sunt mai mici. Studiul arată însă că nu poate fi stabilită o corelație strictă între numărul notificărilor privind producătorii români și evoluția exporturilor alimentare ale României.

Notificările RASFF includ numărul ștampilei ovale, o combinație de litere și cifre prin care poate fi identificată unitatea autorizată care a manipulat produsul, însă informația nu este prezentată consumatorilor într-o formă ușor accesibilă.

O diferențiere mai clară între operatorii la care sunt identificate probleme și producătorii care respectă standardele ar putea limita efectele reputaționale asupra întregului sector alimentar românesc, concluzionează Frames.

‍