Aceștia au aruncat cu diverse obiecte spre jandarmi, care au intervenit cu tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanților. Mobilizarea pentru protest a fost făcută prin rețele sociale, după ce reprezentanții oierilor au depus o listă de revendicări la Palatul Victoria.
Exporturile blocate și focarele de boli
Nemulțumirea lor este determinată în principal de decizia Comisiei Europene din iunie de a extinde interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țări terțe până la 31 decembrie 2026, în condițiile în care livrările către statele membre ale Uniunii Europene rămân de asemenea blocate.
În mai, primele 4.000 de oi din România porneau spre Algeria, după ce exporturile către această țară fuseseră deblocate în 2025, însă din iunie crescătorii nu mai pot exporta din cauza focarelor de variolă ovină și de pestă a micilor rumegătoare.
Crescătorii din zonele afectate rămân fără animale și din cauza procedurilor sanitare, care prevăd sacrificarea inclusiv a exemplarelor sănătoase, pentru limitarea răspândirii virusurilor.
După ce 600 de oi au fost ucise într-o gospodărie din comuna Luciu, județul Buzău, variola ovină a fost confirmată pe 8 septembrie și la o stână din apropiere, unde se aflau 297 de ovine și 59 de caprine, toate fiind ulterior sacrificate. În județul Brăila, peste 3.200 de ovine și caprine au fost ucise în ultima lună, în focarele confirmate din localitățile Gemenele, Tufești și Măxineni.
Locul doi în Uniunea Europeană la efective
România continuă să fie unul dintre principalii crescători de ovine din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la 1 decembrie 2025 efectivele de ovine și caprine au ajuns la 12,23 milioane de capete, în creștere cu 3% față de anul precedent, în timp ce efectivul matcă a avansat cu aproape 4%.
Din perspectiva dimensiunii șeptelului, România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană, după Spania.
În același timp, producția internă de carne de ovine și caprine depășește necesarul pieței interne, acoperind peste 120% din consumul național. Consumul rămâne însă redus, de aproximativ 2-3 kilograme pe locuitor pe an. Excedentul este valorificat în principal prin export, piețele din Algeria, Maroc, Iordania, Arabia Saudită și alte state din Orientul Mijlociu și nordul Africii devenind esențiale pentru numeroși crescători români.
Plan de acțiune transmis Comisiei Europene
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a transmis deja către Comisia Europeană un Plan de Acțiune pentru reluarea exporturilor de rumegătoare mici.
Documentul prevede administrarea diferențiată a 1,3 milioane de doze de vaccin obținute gratuit de la Comisia Europeană, dintre care un milion pentru imunizarea împotriva variolei ovine și caprine și 300.000 pentru combaterea pestei micilor rumegătoare.
În județele Tulcea și Constanța este prevăzută o schemă completă de vaccinare duală, în timp ce în restul țării vaccinarea va viza exclusiv variola, astfel încât exportul de carcase și produse din lapte să nu fie afectat.
Un sector cu afaceri de peste un miliard de lei
Criza sanitară lovește un sector care s-a extins constant în ultimele două decenii. Potrivit datelor Termene, în România funcționează 4.922 de companii active cu codul CAEN 0145, de creștere a ovinelor și caprinelor, din totalul de 8.698 de firme înregistrate vreodată în domeniu, inclusiv cele radiate. Mai puțin de 10% dintre companiile active, 416 mai precis, au depus până acum bilanțurile aferente anului 2025.
Cifra de afaceri agregată a sectorului a crescut de la 125,99 milioane lei în 2008 la un maxim de 1,15 miliarde lei în 2024, pentru ca în 2025 să scadă la 1 miliard de lei. Numărul de angajați a urmat un traseu similar, de la 196 de persoane în 2008 la un vârf de 696 în 2023, urmat de un declin la 692 în 2024 și 663 în 2025.
Marje reduse în ciuda cifrei de afaceri record
Cifrele arată o marjă de profit redusă, caracteristică unui sector cu productivitate scăzută pe cap de animal, costuri de furajare ridicate, dependență de subvenții și valorificare slabă a producției în lipsa procesării proprii.
La o cifră de afaceri de circa 1 miliard de lei în 2025, profitul net agregat a fost de 50,28 milioane lei, ceea ce corespunde unei marje de aproximativ 4,7%.
Numărul redus de angajați raportați la nivelul întregului sector, de doar 663 de persoane, se datorează și faptului că activitatea se bazează în mare măsură pe muncă familială, neînregistrată ca raport salarial.
Anul 2025 a marcat totuși cea mai ridicată valoare a profitului net din perioada analizată, în ciuda scăderii cifrei de afaceri față de 2024, când sectorul raportase afaceri record, dar un profit net de doar 38,88 milioane lei.
Ecartul dintre cei doi indicatori a fost prezent pe tot parcursul intervalului, marja rămânând sub 10% în majoritatea anilor, cu excepția anului 2015, când un profit de 20,43 milioane lei la o cifră de afaceri de 271,36 milioane lei a împins marja spre 7,5%.
Contrastul se observă și la nivelul companiilor individuale. Din cele 4.922 de companii active, primele zece jucători după cifra de afaceri din 2025 cumulează afaceri de aproape 720 milioane lei.
În ce privește distribuția pe județe, Arad este în top, cu 28 de companii, urmat de Constanța cu 26, Sibiu și Cluj la egalitate, cu 23 de firme și Mureș cu 22.
Cei mai mari zece jucători din piață
Liderul pieței este Rom Balkanellas Impex (RO9567590), firmă brașoveană deținută de Sandor Komporaly, cu o cifră de afaceri de 251,12 milioane lei și un profit net de 16,31 milioane lei.
Urmează Gagea SRL (RO24313609) din Timiș, deținută de familia Gagea împreună cu Bere Ionela (14% din total acțiuni), cu afaceri de 96,49 milioane lei, și Agrozoomed SRL (RO33151425) din Hunedoara, cu afaceri nete de 74,37 milioane lei. Compania a înregistrat însă o pierdere netă de 19,09 milioane lei și este în insolvență.
Lista este completată de Minco Impex (RO5407588), Mariland Dom (RO34775176), Horatiu SRL (RO568109), Prescom SRL (RO2647020), Jinarul SRL (RO2683783), Cristmih SRL (RO15470507) și Ovimik SRL (RO18588362), aceasta din urmă raportând de asemenea o pierdere, de 0,63 milioane lei.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
