Bătălia titanilor. Bilka Steel vs Wetterbest vs Impro. Cum a ajuns capitalul românesc să domine categoric piața acoperișurilor în fața jucătorilor străini

Puțină istorie

Compania românească Bilka Steel a fost înființată în 2007, atunci când antreprenorul Horațiu Țepeș a decis să pornească pe cont propriu după ce compania de acoperișuri la care lucra a fost preluată de grupul Lindab.

Horațiu Țepeș a demarat producția de țiglă metalică în 2008, într-un spațiu de 4.500 mp. Treptat, Bilka s-a extins cu noi spații de producție, iar în 2014 a cumpărat fabrica Romlag Brașov, care se afla în faliment. În 2017 a preluat platforma Hidromecanica 2, tot din Brașov, pentru a diversifica producția.

După ce a spart pragul de 1 mld. lei la nivelul cifrei de afaceri în 2021, cucerind categoric piața locală, Horațiu Țepeș, unicul acționar al companiei, a început să se uite în regiune. În 2023 compania făcea deja peste 40 mil. euro din exporturi și deschidea birouri în țările din regiune. Ambiția antreprenorului este ca Bilka să deschidă o fabrică și în afara țării în anii următori.

Pe locul doi în piața de acoperișuri din România regăsim firma Wetterbest, controlată acum de irlandezii de la Kingspan Group. Istoria Wetterbest începe în 1999 atunci când a fost înființată compania Depaco, ca importator de țigle metalice pe piața din România.

Compania Depaco a fost dezvoltată de antreprenorul Dragoș Irimescu, iar în 2007 a trecut de la importator la producător și a lansat brandul Wetterbest. În 2017, grupul românesc TeraPlast a cumpărat 67% din acțiunile Depaco, iar până în 2019 participația TeraPlast a ajuns la 99%.

Depaco s-a transformat în Wetterbest în mod oficial în 2019, iar în 2020 compania a inaugurat o nouă fabrică în Băicoi, jud. Prahova. În 2021, TeraPlast a vândut TeraSteel și Wetterbest către irlandezii de la Kingspan Group.

La momentul tranzacției, Wetterbest avea trei facilități de producție și ambalare, în Prahova, Dolj și Bistrița Năsăud. Astăzi, acționariatul Wetterbest este format din Kingspan Holdings Nederlands BV (99%) și Terasteel SA (1%).

Pe locul trei în piață regăsim compania Impro, parte din grupul Blachprofil 2 din Polonia. Compania a intrat pe piață în 2008 și a început să înregistreze activitate în anul 2009. În primii ani, Impro a funcționat cu o singură linie de producție într-un spațiu închiriat, până în 2016.

Ulterior, compania a deschis o fabrică de acoperișuri în localitatea Jucu, din județul Cluj, iar în 2017 a cumpărat o fabrică de panouri de tip sandwich din Timișora de la italienii de la Marcegaglia. Unicul acționar al Impro este BP 2 Spolka Z Ograniczona Odpowiedzialnoscia.

Bilka Steel vs Wetterbest vs Impro. Analiză 2008-2024

Evoluția cifrei de afaceri: când Bilka accelerează

Compania românească Bilka Steel a pornit în 2008 cu afaceri de 16,8 mil. lei și a crescut susținut până la 1,4 miliarde lei în 2024. Ritmul de creștere a accelerat între 2012 și 2017, iar ulterior a continuat creșterea, deși mai temperat. Este singura dintre cele trei care nu a avut niciun an de scădere a cifrei de afaceri.

Wetterbest avea în 2008 afaceri de 12,93 mil. lei și a crescut constant până în 2021, când a atins 421,7 mil. lei. După vânzarea către Kingspan, tendința de creștere s-a inversat, iar compania a înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri pentru trei ani la rând, până la un nivel de 325,7 mil. lei în 2024.

Polonezii de la Impro au început să înregistreze activitate în anul 2009, aproape 571.000 lei în primul an. Compania a înregistrat creșteri constante până în 2021, când a atins 275,7 mil. lei. După acest vârf, cifra de afaceri a stagnat în 2022, înainte de a intra pe o pantă descendentă, până la 223,8 mil. lei în 2024.

Evoluția profitului sau pierderii nete: o evoluție mixtă

Bilka a înregistrat profit în fiecare an de la lansare și până azi. Compania a trecut de la profituri modeste în primii ani la valori ridicate începând cu anul 2016, culminând cu un profit net de 245,3 mil. lei în 2021.

Ulterior, profitul a înregistrat scăderi în 2022-2023, dar în 2024 a revenit pe creștere, cu aproape 146 mil. lei. În ceea ce privește Wetterbest/Depaco, firma a fost profitabilă în majoritatea anilor, cu un vârf de 52,2 mil. lei în 2021.

Însă Wetterbest a trecut la o pierdere netă de aproape 1 mil. lei în 2022, iar în 2023 pierderile s-au adâncit la 21,4 mil. lei. În 2024, compania a reușit să își mai reducă pierderile, până la aproape 7 mil. lei.

Povestea arată diferit pentru Impro, care a înregistrat pierderi în 8 dintre cei 16 ani de activitate pe piața din România. Compania a înregistrat profit pentru prima dată în 2014, dar nivelul s-a menținut scăzut, ajungând la un profit net de aproape 519.000 lei în 2016.

Vârful de profit a fost atins în anul 2021, cu 20,5 mil. lei, însă în 2023 Impro a înregistrat o pierdere severă, de peste 23 mil. lei, urmată de o pierdere de 19,8 mil. lei în 2024.

Angajații și productivitatea

Forța de muncă a companiei Bilka Steel a crescut de la un număr mediu de 7 angajați în 2008 la peste 730 de oameni în 2024, după ce a înregistrat creșteri accelerate în perioada 2015-2017 și în 2024.

Productivitatea per angajat a avut valori ridicate în cazul Bilka în primii ani, cu peste 2 mil. lei/angajat, stabilizându-se după anul 2015 la valori cuprinse între 1,3 și 2 mil. lei/angajat, cu un vârf punctual de 2,04 mil. lei/angajat în 2021.

În același timp, Wetterbest a pornit de la 36 de angajați în 2008 și a ajuns până la un punct maxim de 341 de oameni în 2020, înainte de a-și reduce numărul de salariați până la aproximativ 275 de oameni în 2024.

Wetterbest a înregistrat variații la nivelul productivității per angajat, între 0,35 mil. lei/angajat și 1,25 mil. lei/angajat. Maximul a fost atins în 2021, iar apoi a urmat o scădere ușoară.

În ceea ce privește compania Impro, polonezii au pornit la drum cu 12 angajați în 2009 și a ajuns la un număr maxim de 141 de oameni în 2022, iar în 2024 numărul acestora se situează la 119 oameni.

În cazul Impro, productivitatea per angajat a fost de sub 300.000 lei/angajat în primii ani, dar a înregistrat o creștere rapidă după 2018, atingând nivelul de 2,19 mil. lei/angajat în 2021. După acest vârf, productivitatea a scăzut, ajungând la aproximativ 1,88 mil. lei/angajat în 2024.