Fondatorul Concelex a explicat și cum au ajuns constructorii români să lucreze în consorții pentru proiectele mari, cum decurge procesul de succesiune către fiul său, Radu, și cum s-a schimbat forța de muncă din construcții, un domeniu în care companiile se bazează tot mai mult pe muncitori străini.
Concelex a fost înființată în 1994, la scurt timp după ce Daniel Pițurlea lucrase la Energoconstrucția, pe șantierul combinatului de apă grea necesară centralei de la Cernavodă.
Totul a pornit de la o zugrăvirea unui apartament, iar astăzi, grupul are afaceri de peste un miliard de lei și peste 1.000 de proiecte finalizate, între care stadionul Steaua, Institutul pentru Fizica Materialelor de la Măgurele și mai multe spitale.
Activitatea s-a organizat în timp pe mai multe firme, iar grupul cuprinde astăzi și Concelex Engineering, iar pe zona imobiliară derulează proiectele Arbo Residence, la Mogoșoaia, în asociere cu Construcții Erbașu, și Colina Lac, la Săftica. Recent, Concelex a intrat și în domeniul energiei și a achiziționat în jur de 100 de hectare pentru un proiect eolian și de baterii de stocare.
Ce a mai declarat Daniel Pițurlea în emisiune
Începuturile și capitalul de pornire
„Am plecat de la zero absolut. Practic, am zugrăvit un apartament și cu banii aceia am reușit să deschid firma.”
„Numai așa se poate construi o afacere serioasă, dacă pleci de jos și dacă pleci fără bani. Dacă începi cu bani pe care ți-i dă un prieten, un părinte sau un împrumut, nu ai exercițiul producerii lor. Banii pe care îi muncești cu propriile mâini, îi gospodărești cât se poate de bine, pentru că știi cum sunt făcuți.”
„Am încercat să ajut cu bani mai mult de zece prieteni să pornească afaceri și toate au eșuat, tocmai pentru că nu au avut exercițiul obținerii acelor bani.”
Primul milion și relația cu statul
„După primul an am prins niște lucrări la instituții bancare, în perioada în care se dezvoltau sediile de bănci. Erau lucrări foarte bine plătite și atunci am simțit că se poate.”
„Primul milion l-am făcut așa cum trebuie, cu contracte, cu bani în bancă, cu impozite plătite. Tot business-ul meu a funcționat în permanență la alb, curat, transparent. N-am avut niciodată incidențe cu ANAF sau cu nimeni.”
Trecerea de la proiectele private la cele publice
„După criza din 2008, proiectele private au tins către zero. Băncile nu mai finanțau nici dezvoltările imobiliare, nici măcar firmele de construcții.”
„România intrase în 2007 în Uniunea Europeană și au început să intre proiecte pe fonduri europene, iar SEAP-ul a fost inundat de lucrări. Atunci am învățat să participăm la licitații, ceea ce nu este deloc simplu și ne-a luat doi, trei ani ca să ne edificăm în proceduri, care nu sunt așa de simple.”
Lecțiile crizei din 2008 și garanția personală
„Din punctul meu de vedere, criza din România a fost o criză importată. A fost problema băncilor străine prezente aici, iar problemele lor erau la ele acasă.”
„Garanția personală înseamnă tot, oricând, și bunul prezent, și pe cel viitor. Este o pârghie a băncilor care frânează dezvoltarea, pentru că mulți oameni cu idei bune de business sunt intimidați de ea.”
„Acum am linii de credit la mai multe bănci, dar la niciuna nu mai dau garanția personală. Toate vin cu această condiție și, după un an, doi de negociere, renunță.”
Consorțiile de constructori români
„La lucrările mari ne asociem mai multe firme, iar fiecare vine cu experiența lui. Așa am reușit la stadionul Steaua, unde ne-am asociat trei firme, sau la spitalul regional din Craiova, unde ne-am asociat patru companii.”
„La lucrările la care mergem singuri, mergem singuri. Și acolo ne concurăm, ne contestăm. În același timp, acolo unde avem lucrări comune, ne înțelegem ca frații. Nu există animozități între noi.”
Lucrările făcute în pierdere și responsabilitatea față de contracte
„Firmele străine care vin în România și pierd la o lucrare își iau valiza și pleacă. La noi nu s-a întâmplat asta. Companiile românești din top și-au dus lucrările până la capăt, fie că au câștigat, fie că au pierdut.”
„În portofoliul nostru, un procent de aproximativ 30% sunt lucrări pe care le facem în pierdere. Le ducem la bun sfârșit cu ce câștigăm din altele, din responsabilitatea pe care o avem față de țara aceasta.”
Succesiunea către noua generație
„Fiul meu, Radu, are toate responsabilitățile. Este numărul unu în companie în momentul acesta. Eu am rămas pe post de mentor și consultant și îl las să se bucure de realizări și să învețe din greșeli.”
„Dacă nu aș fi început procesul acesta mai devreme, mai târziu ar fi fost mult mai greu.”
„Le recomand (celor care vor să facă transferul de generație n.r.) să fie curajoși și să nu amâne momentul. Cu cât generația care vine începe mai devreme, cu atât învață mai repede și se adaptează mai ușor.”
Forța de muncă din construcții
„Majoritatea forței de muncă pe care o avem este sub 50 de ani, iar tinerii nu mai vor să lucreze în acest domeniu. De aceea am ajuns să aducem muncitori străini.”
„Deprofesionalizarea vine din anii '70, când școlile profesionale s-au transformat în licee industriale. Înainte, la școala profesională, elevul învăța meseria două luni pe an și muncea zece, timp de trei ani.”
„Muncitorii străini vin cu un contract pe doi sau trei ani, îi ai la muncă și sunt mai disciplinați. Muncitorul român este mai instabil, pleacă în străinătate și se întoarce după câteva luni.”
Imobiliare și energie
„În imobiliare avem câteva proiecte în desfășurare, dar acum le-am pus în standby, pentru că nu este deloc un moment bun.”
„La Colina Lac, prima etapă a fost pe trei hectare, iar următoarea va fi pe 25 de hectare, pe malul unui lac, cu spații de învățământ, de relaxare și instituții pentru sănătate.”
„În energie am achiziționat peste 100 de hectare, unde vrem să dezvoltăm un proiect eolian cu baterii de stocare, pentru că piața are nevoie de așa ceva, mai ales în orele de vârf, când prețul crește mult. Astfel, cine are energie stocată poate să ajute sistemul energetic."
Rolul social al antreprenorului
„Un antreprenor dă înapoi societății prin ceea ce construiește, o școală, un liceu, un spital, o autostradă. Pe măsură ce își dezvoltă afacerea, plătește mai multe taxe și are mai mulți angajați, care la rândul lor cheltuie și plătesc taxe. Ați văzut cu câtă emoție se așteaptă deschiderea unei autostrăzi sau a unei școli..”
„Când se scrie că o companie este abonată la lucrări cu statul, se scrie la modul peiorativ. Dar ce e rău în asta? Înseamnă că lucrurile acestea ar trebui făcute de companii străine? Practic, acest rol al nostru este important, dar ceea ce oferim noi societăți, practic, nu este apreciat.”
Întrebări fulger
- Planificare sau intuiție? „Intuiție.”
- Afaceri cu familia sau cu necunoscuți? „Cu necunoscuți.”
- O decizie sigură luată târziu sau o decizie riscantă luată rapid? „O decizie sigură luată târziu.”
- Angajat român sau angajat non-UE? „Român.”
- Colaborare sau competiție? „Colaborare.”
- Construcția unui stadion sau construcția unui spital? „Spital.”
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.png)
