Cartea electronică de identitate va fi introdusă până la sfârșitul anului 2026. Doar 5,5 milioane de documente digitale vor fi gratuite

Cartea electronică de identitate va fi introdusă până la sfârșitul anului 2026. Doar 5,5 milioane de documente digitale vor fi gratuite
Executivul României a aprobat în ultima ședință , din 14 noiembrie, o hotărâre de guvern privind aprobarea notei de fundamentare a proiectului pentru digitalizarea cărții de identitate electronice prin proiectul „D4eID”. Este vorba de un proiect prin care, în baza unor finanță de la Uniunea Europeană, România trebuie să înceapă din 2026 să ofere Cărți de Identitate Electronice (CIE) populației. Primele 5,5 milioane de documente digitale vor fi gratuite, restul vor costa până în 15 euro.

În Monitorul Oficial nr. 1149, de luni 18 noiembrie 2024, a fost publicată Hotărâre de Guvern nr. 1.407 pentru aprobarea „Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „D4eID — Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate electronice” .

Documentul vine să sprijine proiectul de investiții al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) care a semnat Decizia de finanțare nr. 18440/29.08.2024 pentru implementarea proiectului „D4eID – Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate electronice”.

Proiectul, derulat sub umbrela Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 7 – Transformare digitală, reprezintă o investiție strategică destinată să accelereze tranziția către un sistem de identificare electronic modern și să crească accesibilitatea serviciilor publice pentru cetățeni.

Prin intermediul CEI, cetățenii vor putea accesa 11 servicii online care includ:

  • Verificarea și actualizarea datelor personale.
  • Obținerea de documente oficiale.
  • Interacțiunea digitală cu diverse instituții publice, într-un mod sigur și eficient.

Cartea Electronică de Identitate (CEI) va reduce birocrația din 2026

Odată cu implementarea acestui proiect, românii vor avea acces la o serie de servicii publice online, disponibile prin intermediul noii cărți de identitate electronice. Acestea vor simplifica procesele administrative și vor reduce timpul necesar interacțiunii cu instituțiile publice.

În contextul digitalizării accelerate, inițiativa „D4eID” este considerată un pas important pentru alinierea României la standardele europene în materie de identificare electronică și servicii digitale.

Prin acest proiect, Ministerul Afacerilor Interne urmărește să dezvolte și să lanseze 11 servicii publice electronice, accesibile cetățenilor prin intermediul cărții de identitate electronice. Aceste servicii vor avea un nivel de sofisticare avansat, garantând o experiență digitală sigură și eficientă.

Proiectul face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta Transformare Digitală, și este finanțat din fonduri europene nerambursabile și din bugetul de stat.

Proiectul „D4eID” are mai multe obiective specifice:

  • Crearea unei infrastructuri IT&C moderne care să asigure funcționarea și continuitatea serviciilor publice online.
  • Implementarea unor soluții de virtualizare care să îmbunătățească disponibilitatea și timpii de răspuns ai infrastructurii.
  • Extinderea capacității de stocare și recuperare a datelor printr-o infrastructură modulară.
  • Lansarea unei campanii de informare publică pentru promovarea noii cărți de identitate electronice și a beneficiilor utilizării acesteia.

Un punct esențial al proiectului este asigurarea unei tranziții line către digitalizare prin dezvoltarea unor aplicații și infrastructuri adaptate nevoilor cetățenilor. Campania de sensibilizare va include realizarea unui spot video și distribuirea a 10.000 de materiale informative.

Investiții de peste 382 de milioane de lei

Valoarea totală a proiectului se ridică la 382,3 milioane de lei, din care 366,5 milioane de lei reprezintă investiții directe în infrastructura IT&C și dezvoltarea de soluții digitale. Proiectul se va derula pe o perioadă de 22 de luni și trebuie finalizat până la 30 iunie 2026.

În cadrul acestui buget, fondurile sunt alocate pe o perioadă de 22 de luni, fiind defalcate astfel:

Anul I: 200.000 mii lei, dintre care 168.067,23 mii lei sunt fonduri europene nerambursabile, iar 31.932,77 mii lei reprezintă sume aferente TVA.
Anul II: 166.562 mii lei, dintre care 139.968,07 mii lei provin din fonduri europene nerambursabile, iar 26.593,93 mii lei sunt sume aferente TVA.

În paralel cu „D4eID”, Direcția Generală de Protecție Internă a MAI implementează proiectul „Sistem de alertă timpurie – SAT (Early warning system)”, în valoare de 18 milioane de euro. Acesta vizează sporirea securității cibernetice și prevenirea riscurilor asociate utilizării CEI și accesării serviciilor electronice.

Proiectul SAT include:

  • Automatizarea proceselor de colectare și analiză a datelor multisursă.
  • Extinderea capacităților de securitate cibernetică prin monitorizarea evenimentelor de securitate și prevenirea incidentelor.
  • Crearea unui sistem de rezervă pentru gestionarea riscurilor asociate CEI.

Componentele proiectului

1. Infrastructură IT&C

Proiectul va dezvolta o infrastructură tehnologică robustă pentru a susține funcționarea optimă a noii cărți de identitate electronice și a serviciilor digitale asociate. Soluțiile includ produse software, licențe și instrumente de instruire.

  • 2. Virtualizare și reziliență

Vor fi implementate soluții avansate de virtualizare pentru a asigura acces continuu la servicii și pentru a optimiza utilizarea resurselor hardware.

  • 3. Extinderea capacității de recuperare a datelor

Sistemele actuale de „copii de rezervă și recuperare în caz de dezastru” vor fi îmbunătățite prin soluții modulare care vor garanta protecția datelor și continuitatea operațiunilor.

  • 4. Campanie de informare publică

O campanie amplă va include realizarea unui spot video și distribuirea a 10.000 de materiale informative pentru a încuraja cetățenii să adopte noul format de identificare.

Aceste resurse financiare vor fi utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii IT&C necesare furnizării serviciilor electronice și pentru realizarea campaniei de promovare.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business
Distribuie acest articol