Ce taxe ar putea fi eliminate la finalul anului 2025. Mediul de afaceri se pregătește pentru „Ordonanța Trenuleț”

Dacă țara noastră reușește să termine anul 2025 în marja unui deficit bugetar de 8,4%-8,5%, condiționat de intrarea de fonduri europene, atunci sunt șanse mari ca anul viitor să nu înceapă cu corectarea de derapaje suplimentare, susțin analiștii din piață.

Există, însă, și câteva măsuri, cum ar fi eliminarea IMCA sau a impozitului pe construcții, care ar putea readuce optimismul oamenilor de afaceri, inclusiv atragerea de investiții străine, după cum susțin specialiștii. Acum, toată lumea așteaptă Ordonanța „Trenuleț”, despre care vorbește chiar premierul Ilie Bolojan. Mai rămâne de văzut și ce măsuri va aduce aceasta.  

Așteptări optimiste

Gabriel Biriș, specialist în fiscalitate, partener la Biriş Goran şi fondator al Asociaţiei The Tax Institute, spune că pentru finalul de an mediul de afaceri se așteaptă să fie eliminat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) chiar și pe ultima sută de metri.

„S-au făcut atâtea prostii, va fi extrem de greu să vină cu altele (n.red. guvernanții) și mai mari, principala așteptare este ca Ordonanța „Trenuleț” să conțină eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, care sucombă economia”, a declarat pentru Termene.ro Gabriel Biriș, partener la Biriş Goran.

În același timp, România are toate șansele să atingă un deficit de 8,5%, chiar mai mic decât se aștepta multă lume, dar în limitele asumate de actuala guvernare.

„După execuția la Trimestrul 1 am atras atenția că deficitul, bazându-ne pe evoluțiile trimestriale anterioare din 2022 și până la acest moment, nu va fi 7%, ci între 9,5% și 13%. Acum, după ultima analiză ne-am exprimat în sensul că sunt șanse mari de a ne înscrie în 8,4-8,5% , nu va fi dezastru, însă condiționat de intrarea fondurilor europene. Dacă acesta se întâmplă, practic începem anul viitor fără să trebuiască să corectăm derapaje suplimentare, ceea ce deja este o veste bună”, arată Biriș.

Surprize pe final de an

Premierul Ilie Bolojan spune că este foarte probabil ca în luna decembrie Guvernul să adopte aşa-numita ”Ordonanţă-trenuleţ – care limitează cheltuielile publice - în condițiile în care anumite măsuri expiră la finalul anului, iar ceea ce este prorogat va rămâne în continuare aşa.  

„Cu siguranţă nu există capacitate financiară, nu ştiu, să introducem în plată drepturi care astăzi sunt suspendate, gen indemnizaţii pentru primar şi aşa mai departe. Acest lucru, cu siguranţă, nu se va întâmpla. Deci, foarte probabil, în luna decembrie vom avea o astfel de ordonanţă (aşa-numita Ordonanţă-trenuleţ – n.r), pentru că anumite măsuri expiră la finalul anului. Nu putem fugi de acest lucru, le vom anunţa, în aşa fel încât ceea ce este prorogat să fie în continuare prorogat”, a precizat premierul Ilie Bolojan.

Șeful Executivului mai arată că multe prevederi legislative ar trebui anulate, nu prorogate, așa cum se întâmplă de ani de zile.

Mai simplu spus, Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește printre altele înghețarea salariului minim pentru 2026 și amânarea bugetului de stat până la finalul lunii ianuarie, pe fondul reformelor fiscale și al limitărilor financiare.

Impact bugetar mic

Gabriel Biriș mai spune că agențiile de rating, dar și Comisia Europeană au dat un vot de încredere planului actual de guvernare, ceea ce înseamnă că suntem pe traiectoria corectă. Iar până la urmă eliminarea IMCA înseamnă un impact bugetar redus, comparativ cu ceea ce se pierde prin lipsa investițiilor.

„Important este să ne menținem și să eliminăm niște măsuri care au un impact bugetar teoretic mic, probabil pozitiv, pentru că ar fi cam 2 miliarde de lei în plus la buget, dar nu face nimeni socoteala, câți bani s-au pierdut la buget din reducerea bugetelor de investiții ale companiilor foarte mari. Cu câteva măsuri simple care aparent costă nu mult buget, de genul eliminare IMCA sau eliminarea impozitului pe construcții, care nu este un impozit pe investiții, redăm optimismul”, mai arată Biriș.

Poziția Concordia

Confederația Patronală Concordia a cerut de mai multe ori Guvernului să elimine de urgență impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), o măsură fiscală care lovește investițiile și pune în pericol viitorul economic al țării.

„IMCA nu este o reformă fiscală. Este o frână brutală pusă exact pe motorul creșterii economice. Situațiile financiare ale companiilor din 2024 arată clar că 61% dintre companiile cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro sunt afectate de IMCA în forma actuală. Aproximativ 20% dintre acestea înregistrau deja pierderi înainte de introducerea taxei, 10% au intrat pe pierdere exclusiv din cauza IMCA, iar 70% și-au văzut profitabilitatea erodată semnificativ. Această măsură are un caracter puternic pro-ciclic și foarte multe companii înregistrează pierderi, fiind penalizate suplimentar printr-o taxă calculată pe vânzări, nu pe profit”, susțin reprezentanții Concordia.

Principalele efecte ale IMCA, potrivit membrilor Concordia, pentru economia românească: blocarea investițiilor noi și expansiunea companiilor existente; penalizarea comportamentelor economice pe care statul ar trebui să le încurajeze: investiții în producție, inovare, rețele și capacități noi, precum și crearea de distorsiuni majore între sectoare și între companii.

În opinia conducerii Concordia, ICMA este profund injustă, deoarece taxează companiile în pierdere, dar și pe cele care reinvestesc masiv în dezvoltare.

Cele mai afectate sectoare de taxarea IMCA sunt comerțul (45% din companiile impactate), urmat de producție (25%) și servicii profesionale (20%).

Economia, la nouă luni  

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că economia României a urcat, în primele nouă luni din 2025, cu 0,8% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2024.

În trimestrul III din 2025, însă, Produsul Intern Brut s-a redus în termeni reali cu 0,2% raportat la trimestrul precedent. Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484,091 miliarde lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025 şi în creştere cu 1,4% faţă de trimestrul III 2024.

Produsul intern brut estimat pentru perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 a fost de 1.412,657 miliarde lei preţuri curente, mai mare - în termeni reali - cu 1,4% faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024.

În același timp, pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2025 a atins 514,555 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,6% faţă de trimestrul III 2024.

"La creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice: construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 6,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,5%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%) cu o pondere de 3,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 6,8%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,2%) cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,9%. O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 10,1% la formarea PIB, acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,9%", precizează reprezentanții INS.