Condițiile ajutorului de stat de 258,7 milioane euro oferit pentru producția și reciclarea bateriilor și panourilor fotovoltaice

Condițiile ajutorului de stat de 258,7 milioane euro oferit pentru producția și reciclarea bateriilor și panourilor fotovoltaice
Ordinul nr. 336/2024 al Ministerului Energiei pentru aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor în lanţul valoric industrial de producție şi/sau asamblare şi reciclare a bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice a fost publicat joi, 18 aprilie 2024, în Monitorul Oficial.

Implementarea acestei scheme de ajutor de stat are ca obiectiv principal crearea unei economii mai sustenabile și competitive, prin promovarea utilizării durabile a resurselor și protejarea mediului înconjurător, se precizează în Ordinul nr. 336/2024

„Prin finanțarea investițiilor în construcția și asamblarea bateriilor, precum și a celulelor și panourilor fotovoltaice, se urmărește atingerea obiectivelor Pactului ecologic european și a angajamentelor de combatere a schimbărilor climatice. Aceste investiții nu numai că vor contribui la dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă și stimularea industriilor conexe, dar vor și susține tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și o mai mare independență energetică”, scrie în Ordinul nr. 336/2024 al Ministerului Energiei.

Pentru a asigura conformitatea cu orientările tehnice și taxonomia UE, investițiile trebuie să respecte principiul "a nu prejudicia în mod semnificativ" și să ofere o capacitate anuală de producție și asamblare adecvată. „Astfel, proiectele finanțate trebuie să includă atât activități de producție și asamblare, cât și reciclare, în conformitate cu standardele de protecție a mediului și utilizare eficientă a resurselor. Prin intermediul acestei scheme, se urmărește să se încurajeze inovația și dezvoltarea unor tehnologii mai sustenabile, care să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu și energie ale Uniunii Europene într-un mod eficient și responsabil din punct de vedere financiar”, se precizează în noul ordin.

Implementarea acestui sistem va contribui la:

  • a) Dezvoltarea unei economii mai ecologice și competitive, promovând utilizarea durabilă a resurselor și protejarea mediului înconjurător.
  • b) Realizarea obiectivelor Pactului ecologic european și a angajamentelor Uniunii Europene de a implementa Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, în contextul combaterii schimbărilor climatice.
  • c) Stimularea dezvoltării regionale prin investiții noi, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea industriilor conexe.

Investițiile pot viza:

  • a) Construcția de noi capacități de producție și/sau asamblare și reciclare a bateriilor.
  • b) Construcția de noi capacități de producție și/sau asamblare a celulelor/panourilor fotovoltaice și reciclare.

Este important ca aceste investiții să respecte orientările tehnice privind principiul "a nu prejudicia în mod semnificativ" și taxonomia UE, incluzând excluderi legate de gestionarea deșeurilor și extracția materiilor prime. De asemenea, investițiile trebuie să asigure o capacitate anuală minimă de producție și asamblare pentru a se asigura că nu se finanțează exclusiv activități de reciclare.

Detaliile schemei de sprijin

Durata, bugetul și numărul estimat de beneficiari pentru schema de ajutor sunt următoarele:

  • Schema de ajutor intră în vigoare odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial al României pe data de 18 aprlie și este valabilă până la epuizarea bugetului alocat sau cel târziu până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului 2026.
  • Bugetul total estimat al schemei este echivalentul în lei al sumei de 258,7 milioane de euro.
  • 199 de milioane de euro provin din fonduri europene nerambursabile, acordate prin Facilitatea de Redresare și Reziliență în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - componenta C.6 Energie, și fonduri naționale de 59.700.000 euro. Din această sumă, 1.000.000 euro sunt alocate pentru asistență tehnică Ministerului Energiei.
  • Schema de ajutor vizează întreprinderile mijlocii, mici și mari din domeniul producției, asamblării și reciclării bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, conform prevederilor Legii societăților nr. 31/1990 sau legislației specifice a altor state membre. Un număr estimativ de 10 întreprinderi sunt eligibile să beneficieze de ajutorul de stat în cadrul schemei.

În conformitate cu orientările Comisiei Europene, nu se vor finanța activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare, instalațiile de tratare mecanico-biologică și extracția materiilor prime, pentru a asigura respectarea principiului "a nu prejudicia în mod semnificativ" din cadrul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență.

Beneficiarii schemei sunt următoarele categorii de întreprinderi:

  • Întreprinderile mijlocii
  • Întreprinderile mici (inclusiv întreprinderile nou-înființate și microîntreprinderile)
  • Întreprinderile mari înființate în conformitate cu Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau conform legislației specifice a statului membru ai cărui resortisanți sunt.

Aceste întreprinderi trebuie să aibă ca obiect de activitate producția, asamblarea și reciclarea bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice.

Cheltuielile eligibile și neeligibile

În cadrul prezentei scheme, costurile investiţiilor în active corporale şi necorporale în scopul producţiei şi/sau asamblării şi reciclării bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice care constituie "investiţii iniţiale" sau "investiţii iniţiale care creează o nouă activitate economică", astfel cum sunt definite la art. 3, sunt considerate cheltuieli eligibile.

Costurile eligibile din investițiile inițiale sunt limitate la activele care fac parte din investiția inițială în unitatea beneficiarului.

Activele de echipare ale furnizorilor pot fi considerate cheltuieli eligibile pentru beneficiarul ajutorului, cu condiția ca acestea să fie utilizate în operațiunile de prelucrare sau asamblare legate de procesele de producție inițiale și să îndeplinească cerințele specifice, inclusiv localizarea într-o zonă asistată și neprimirea altor ajutoare regionale sau pentru investiții.

Echiparea furnizorilor presupune achiziționarea de mașini, unelte sau echipamente care sunt puse la dispoziția furnizorilor selectați pentru a fi folosite în producția intermediară la sediul beneficiarului. Aceste active rămân în proprietatea beneficiarului și sunt legate de operațiuni bine definite la sediile întreprinderii.

În zonele asistate care îndeplinesc anumite condiții, ajutorul poate fi acordat pentru orice formă de investiții inițiale IMM-urilor și doar pentru investiții inițiale ale întreprinderilor mari destinate unei noi activități economice în zonă.

Activele corporale achiziționate prin proiect trebuie să fie noi.

Investiția trebuie menținută în regiunea beneficiară pentru o perioadă minimă și nu se acordă ajutoare pentru înlocuirea instalațiilor sau echipamentelor.

Alte condiții

  • Pentru întreprinderile mari care primesc ajutoare pentru modificări fundamentale ale procesului de producție, costurile eligibile trebuie să fie mai mari decât amortizarea efectuată în ultimii trei ani pentru activele legate de activitatea care urmează să fie modernizată.
  • În cazul ajutoarelor pentru diversificarea unei unități existente, costurile eligibile trebuie să depășească cu cel puțin 200% valoarea contabilă a activelor reutilizate în exercițiul financiar anterior începerii lucrărilor.
  • Imobilizările necorporale sunt eligibile pentru costurile de investiții dacă respectă anumite condiții referitoare la utilizare exclusivă, amortizabilitate, achiziție de la terți neparte și rămânerea asociate proiectului pentru o perioadă minimă specifică.
  • Un proiect unic de investiții nu poate fi divizat în subproiecte pentru a beneficia de ajutor de stat într-o sumă mai mare decât cea permisă pentru proiectele mari de investiții.
  • În cazul în care un proiect unic de investiții este considerat un proiect mare de investiții, valoarea totală a ajutorului nu poate depăși o anumită valoare ajustată a ajutorului pentru proiectele mari de investiții.

Cheltuielile neeligibile în cadrul acestei operaţiuni sunt următoarele:

  • Contribuţia în natură nu este considerată o cheltuială eligibilă în cadrul acestei operațiuni.
  • Cheltuielile pentru construcția imobilelor, cu excepția celor legate direct de procesul de producție, asamblare sau reciclare, nu sunt eligibile.
  • Achiziția terenurilor nu este inclusă printre cheltuielile eligibile în această operațiune.
  • Taxa pe valoarea adăugată nu poate fi considerată o cheltuială eligibilă.
  • Comisioanele, cotele și taxele nu sunt considerate cheltuieli eligibile în cadrul acestei scheme.
  • Cheltuielile cu amortizarea nu sunt incluse printre cheltuielile eligibile.
  • Achiziționarea de echipamente secondhand nu este considerată o cheltuială eligibilă.
  • Amenzi, penalitățile și cheltuielile de judecată nu sunt considerate cheltuieli eligibile.
  • Costurile pentru operația obiectivelor de investiții nu sunt considerate eligibile în această operațiune.
  • Cheltuielile efectuate pentru obiective de investiții executate în regie proprie nu sunt incluse printre cheltuielile eligibile.
  • Cheltuielile aferente achiziției sub forma leasingului nu sunt eligibile, cu excepția costurilor prevăzute la alin. (10).
  • Achiziția de bunuri imobile deja construite nu este considerată o cheltuială eligibilă.
  • Cheltuielile cu închirierea mijloacelor fixe de producție nu sunt incluse printre cheltuielile eligibile.
  • Cheltuielile cu achiziția de mijloace de transport nu sunt considerate cheltuieli eligibile.
  • Cheltuielile generale de administrație nu sunt incluse printre cheltuielile eligibile.
  • Cheltuielile cu lucrările pregătitoare, cum ar fi obținerea avizelor și autorizațiilor, realizarea studiilor de fezabilitate și a studiilor tehnice stabilite de standarde și normative pentru pregătirea proiectului, nu sunt considerate cheltuieli eligibile.
  • Cheltuielile de consultanță nu sunt incluse printre cheltuielile eligibile.

Intensitatea şi cumulul ajutoarelor de stat

Intensitatea maximă admisă a ajutoarelor de stat pentru investiţiile iniţiale pentru companiile mari în România este stabilită conform unei grile generale aplicabile în perioada 2022-2027. Această grilă se raportează la harta ajutoarelor de stat regionale aprobată de Comisia Europeană și este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 311/2022 privind intensitatea maximă a ajutorului de stat regional în perioada menționată, cu modificările ulterioare.

Pentru județele care s-au confruntat cu o pierdere a populaţiei de peste 10% în perioada 2009-2018 (conform tabelului de mai jos), intensitatea maximă a ajutorului de stat pentru întreprinderile mari se stabileşte prin referire la următoarea grilă, conform hărţii ajutoarelor de stat regionale aprobate de Comisia Europeană pentru perioada 2022-2027:

Pentru zonele care nu sunt predefinite, intensitatea maximă a ajutorului de stat acordat întreprinderilor mari este între 35% și 45%, în funcție de intensitatea maximă a ajutorului aplicabilă zonei adiacente RO31 Sud-Muntenia.

  1. Intensitatea maximă este de 35% pentru zona adiacentă părții de sud a Bucureștiului, precum și pentru zona limitrofă cu partea de sud-vest a Bucureștiului, adiacente regiunii NUTS 3 RO314 Giurgiu.
  2. Intensitatea maximă este de 45% pentru zona adiacentă părții de nord a Bucureștiului și pentru zona adiacentă părții de est a Bucureștiului.

Intensitățile maxime ale ajutorului de stat pot fi majorate cu până la 20 de puncte procentuale pentru întreprinderile mici sau cu până la 10 puncte procentuale pentru întreprinderile mijlocii.

Intensitățile maxime crescute ale ajutorului pentru întreprinderile mici și mijlocii nu se aplică proiectelor de investiții ale căror cheltuieli eligibile depășesc echivalentul în lei a 50 de milioane euro.

Ajutoarele plătibile în viitor, inclusiv cele plătibile în mai multe tranșe, se actualizează la valoarea lor la momentul acordării, iar costurile eligibile se actualizează la suma lor la momentul acordării, utilizând rata de actualizare stabilită de Comisia Europeană pentru România.

Pentru proiectele de investiții care nu sunt mari, valoarea ajutorului de stat se calculează în funcție de intensitatea maximă a ajutorului aplicabilă în zona în care se desfășoară proiectul, iar pentru proiectele mari, valoarea maximă ajustată a ajutorului se calculează în funcție de costurile eligibile inițiale și se ajustează în funcție de suma totală a costurilor eligibile.

Pentru a demonstra contribuţia la dezvoltarea regională a ajutoarelor individuale pentru investiţii, se pot utiliza următorii indicatori:

  • a) Numărul de locuri de muncă create direct: Este important să se țină seama de calitatea și sustenabilitatea acestor locuri de muncă, precum și de nivelul de calificare necesar.
  • b) Numărul de noi locuri de muncă în rețeaua locală de (sub) furnizori: Contribuie la o mai bună integrare a investiţiilor în zona în cauză și asigură o răspândire mai largă a efectelor.
  • c) Activităţi de formare la scară largă: Îmbunătăţirea calificărilor personalului și oferirea de stagii sau ucenicii, cu accent pe tineri, sunt aspecte importante.
  • d) Economii externe de scară sau alte beneficii din proximitate: Gruparea întreprinderilor permite fiecărei unităţi să se specializeze, îmbunătăţind eficienţa.
  • e) Transferul de tehnologie (diseminarea cunoştinţelor): Investiţiile în sectoarele tehnologice pot implica un transfer de tehnologie către zona respectivă.
  • f) Contribuţia la capacitatea de inovare locală: Cooperarea cu organizaţiile de cercetare şi diseminare a cunoştinţelor poate stimula inovarea la nivel local.
  • g) Investiţii ulterioare ale întreprinderii: Indică un angajament durabil al întreprinderii în zona în cauză.

Planul de afaceri al beneficiarului ajutorului furnizează informaţii relevante, precum numărul de locuri de muncă create, salariile plătite, achizițiile de la producătorii locali și cifra de afaceri generată, care evidențiază beneficiile pentru zona respectivă, inclusiv prin venituri fiscale suplimentare.

Criterii de acordare a ajutorului de stat

  • 1) Înregistrare conform legislației: Întreprinderile trebuie să fie înregistrate conform Legii societăților nr. 31/1990 sau să respecte legislația specifică din statul membru de origine.
  • 2) Calificare ca întreprinderi de diferite dimensiuni: Pot fi considerate întreprinderi mari, mici, mijlocii, microîntreprinderi sau întreprinderi nou-înființate.
  • 3) Contribuție la îmbunătățirea situației economice: Trebuie să contribuie la îmbunătățirea situației economice și la creșterea rezilienței în regiunile de dezvoltare ale României.
  • 4) Respectarea condițiilor PNRR: Trebuie să respecte condițiile de finanțare prevăzute în PNRR conform OUG nr. 155/2020.
  • 5) Impact semnificativ asupra dezvoltării economice: Trebuie să aibă un impact semnificativ asupra dezvoltării economice și/sau la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, ținând cont de Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României 2030.
  • 6) Nu se încadrează în categoria "întreprinderilor aflate în dificultate": Nu trebuie să se încadreze în această categorie.
  • 7) Situație legală și financiară stabilă: Nu trebuie să fie în proceduri de executare silită, insolvență, faliment etc.
  • 8) Fără decizii de recuperare a ajutoarelor de stat neexecutate: Nu trebuie să aibă decizii de recuperare a ajutoarelor de stat neexecutate.
  • 9) Angajament de ne-relocare și continuitate a activității: Nu trebuie să fi efectuat o relocare în ultimii doi ani și trebuie să se angajeze să nu o facă în următorii doi ani pentru întreprinderile mari sau trei ani pentru IMM-uri.
  • 10) Contribuție financiară proprie: Trebuie să dețină cel puțin 25% din cheltuielile eligibile ale proiectului și să dispună de resurse pentru cheltuielile neeligibile din surse proprii sau finanțare externă, fără sprijin public.
  • 11) Rentabilitatea cifrei de afaceri pozitivă: Trebuie să aibă o rentabilitate a cifrei de afaceri mai mare de zero în cel puțin unul din ultimele trei exerciții financiare încheiate.
  • 12) Capital propriu pozitiv: Capitalul propriu trebuie să fie pozitiv în ultimul exercițiu financiar încheiat.

Criterii de eligibilitate pentru întreprinderile nou-înființate:

  • 1) Capital social subscris: Trebuie să aibă un capital social subscris vărsat de cel puțin 100.000 lei conform legii.
  • 2) Neafilierea la alte societăți: Nu trebuie să aparțină unor acționari care au deținut sau dețin o altă societate înregistrată în ultimii 2 ani, care desfășoară sau a desfășurat activitatea similară.

Demonstrarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, se face prin completarea declarațiilor din Ghidul solicitantului.

Criterii de eligibilitate pentru investiții:

  • 1) Investiții inițiale pentru întreprinderi: Investițiile trebuie să fie considerate inițiale pentru întreprinderi.
  • 2) Eficiență și viabilitate economică: Investițiile trebuie să demonstreze eficiența și viabilitatea economică pe parcursul implementării și timp de 5 ani de la finalizare, conform planului de afaceri.
  • 3) Îndeplinirea condițiilor privind efectul stimulativ al ajutoarelor de stat.
  • 4) Indicatori cantitativi și calitativi: Investițiile trebuie să îndeplinească indicatorii specificați în Ghidul solicitantului.
  • 5) Efect multiplicator în economie: Investițiile trebuie să genereze un efect multiplicator în economie prin implicarea altor investiții conexe și dezvoltarea furnizorilor locali.
  • 6) Amplasarea investiției: Amplasarea investițiilor este un criteriu de eligibilitate.

În situația în care beneficiarii nu respectă prevederile schemei, se va proceda la recuperarea ajutorului acordat conform legislației aplicabile în domeniul ajutorului de stat. Acest proces poate include perceperea dobânzilor aferente recuperării ajutorului de stat, utilizând rata dobânzii comunicată de Comisia Europeană. Această acțiune este reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat și modificările și completările aduse acesteia.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Covasna. De la Domo și Producție Zarah Moden la Fabrica de Lapte Brașov și HS Timber Reci. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Pierderile crescătorilor de ovine și caprine au depășit profiturile în ultimii doi ani la nivel de sector. Cel mai bun an a fost 2017. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Călin Ile, Premier Hospitality și Horwath HTL România: 70-80% din stocul de hoteluri și de atracții turistice din România vine din comunism. Există oportunități de investiții
Top 50 companii din Ilfov. De la Porsche și Philip Morris la Dr. Max, Rewe și Altex. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Profituri în Arad: Smart Diesel, Coficab și Astra Vagoane Călători sunt companiile cu cele mai mari profituri din județ
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business