Esența zilei, 16 aprilie. Producția de mașini din România a scăzut cu 11% în primul trimestru. Gazprom vinde benzinăriile din România

Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.

O nouă investiție americană în România

Premierul Marcel Ciolacu a confirmat informația anunțată anterior de Profit.ro, conform căreia compania americană Solero Technologies, achiziționată în urmă cu trei ani de Atar Capital, firmă de investiții cu sediul în Los Angeles, cumpără fabrica din România, de la Sibiu, a companiei Kendrion, cu sediul în Olanda. Actele pentru această tranzacție, anunțată în urmă cu un an de Profit.ro, au fost semnate recent. Achiziția extinde astfel prezența Solero prin adăugarea a cinci fabrici europene, situate în Republica Cehă, Germania și România, precum și a unei fabrici în SUA.

Producția de mașini din România a scăzut cu 11% în primul trimestru

Producția de mașini din România a ajuns la 135.723 de unități în primele trei luni ale anului, o scădere de 11,24% față de perioada similară din 2024, când au fost produse 152.912 unități, arată datele transmise miercuri de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). În martie 2025, au fost produse în România un număr de 50.463 autoturisme, o scădere de 5,85% față de martie 2024, respectiv 53.696 unități. anunță Economedia.ro.

„Gazprom România” își vinde benzinăriile, dar va continua să foreze local după țiței și gaze

NIS Petrol SRL, divizia românească a celei mai mari companii petroliere din Serbia, Naftna Industrija Srbije (NIS), controlată de gigantul rus de stat Gazprom, cu peste 56% din capital, aflată în concordat preventiv din decembrie anul trecut, își vinde rețeaua de 19 benzinării operate sub brandul Gazprom pe care o deține în România, însă va continua activitatea locală de explorare și producție de țiței și gaze naturale, anunță Profit.ro.

Statul a devenit primul client al băncilor comerciale

Structura portofoliului de credite bancare s-a schimbat semnificativ de la pandemie încoace: soldul creditului accesat de populație a scăzut cu circa 6%, soldului creditului guvernamental a crescut de 2,5 ori, iar soldul creditului corporate a crescut cu circa 76% (ca urmare a exploziei finanțărilor în euro).

În consecință, populația – lider detașat în topul celor mai creditate sectoare în 2019 – a trecut pe ultima poziție în 2025, făcând schimb cu statul – a cărui nevoie de finanțare a crescut atât de mult încât creditul guvernamental a ajuns să reprezinte 37% din totalul creditului bancar – față de doar 23% în 2019.

La nivelul lunii februarie 2025, soldului creditului guvernamental se ridica la 246,9 mld. lei, în creștere cu 144% față de nivelul din februarie 2019, potrivit calculelor Curs de Guvernare pe baza datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR).

Ofensivă americană pe piața porumbului din Spania, unde România este printre furnizori

Americanii au livrat în Spania, una dintre piețele care se aprovizionează în mod tradițional și cu porumb românesc, cea mai mare cantitate din ultimii 30 de ani. În săptămâna care s-a încheiat la 3 aprilie, livrările americane de porumb către Spania au fost cele mai mari din ultimii 30 de ani, indică un raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA. Vârful vine în contextul unei cereri neobișnuit de mari din partea Spaniei de la începutul acestui an comercial, cu debutul în septembrie 2024, pe fondul ofertei insuficiente din partea celorlalți furnizori tradiționali ai Spaniei, printre care și România, anunță Economica.net.

Scădere drastică a producției de energie hidro și eoliană. Importurile au crescut cu 140%

Resursele de energie primară și cele de energie electrică au crescut cu 2,6%, respectiv cu 0,5% în primele două luni, însă pe seama importurilor, producția internă fiind în scădere cu 7,7%, comparativ cu primele două luni din 2024.

Conform datelor comunicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada ian. – feb. 2025, principalele resurse de energie primară au totalizat 5,34 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 135.600, raportat la perioada similară din 2024.

Datele INS relevă că resursele de energie electrică au fost de 11,8 milioane MWh, în creștere cu 55.200 MWh față de perioada ianuarie – februarie 2024.

Cea mai mare scădere, 1,26 milioane MWh (-42,5%) s-a înregistrat la producția hidro. Totodată, producția din centralele electrice eoliene a fost de 1,01 milioane MWh, în scădere cu 542,6 milioane kWh (-35%), față de primele două luni din anul anterior. Pe ansamblu, consumul final de energie electrică a fost de 8,83 milioane MWh, cu 2,3% mai mare, consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 2,4%, iar consumul populației a crescut cu 2,5%, în timp ce iluminatul public a înregistrat o scădere cu 8,3%, anunță Curs de Guvernare.

ANPC va controala furnizorii de energie și gaze reclamați pentru nereguli grave

Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) vor declanșa din nou, la sesizări ale clienților, controale la furnizorii de energie și gaze, pentru verificarea respectării legislației plafonării prețurilor, iar pentru nereguli grave se va reuni o comisie specială care va decide, în funcție de gravitatea abaterilor, amenzi cuprinse între 1 și 5% din cifra de afaceri a contravenienților, a declarat pentru Profit.ro președintele ANPC, Cristian Popescu-Piedone. Controalele vor începe cel mai probabil imediat după Paște, odată ce Procedura internă a ANPC de stabilire și aplicare a sancțiunii la cifra de afaceri pentru contravenții la legislația plafonării prețurilor din energie și gaze.

Datoria Primăriei Capitalei către Elcen a ajuns la 1,3 miliarde de lei

Restanțele Primăriei Capitalei către producătorul de energie electrică și termică al orașului, Electrocentrale București, se ridică acum la 1,3 miliarde de lei, conform unei informări a consilierilor generali ai PSD și PNL. Suma de 1,3 miliarde de lei, cu cât a ajuns Primăria datoare în total, are mai multe componente.

Prima: 653 de milioane de lei către Compania Municipală Termoenergetica, reprezentând subvenții restante pentru energia termică livrată populației – după cum știm prețul gigacaloriei livrate în sistem centralizat este subvenționat masiv în București, ea costă în jur de 1.000 de lei, dar populația plătește doar 330 de lei. “Cei 653 de milioane de lei sunt deja în afara termenului legal de plată, iar penalitățile continuă să curgă în fiecare zi. În ciuda repetatelor notificări, întâlniri și solicitări formale, Primăria nu a oferit niciun răspuns oficial, refuzând semnarea eșalonării de plată convenite cu furnizorii de energie”, spun consilierii, conform Economica.net.

Apoi, pe lângă subvenția neplătită, Primăria ar mai avea de achitat, conform aceleiași surse, 197 de milioane de lei pierderi calculate din 2022 încoace, 47 de milioane de lei penalități de întârziere și 36 de milioane de lei o diferență de capital social neplătită.