Din cauza secetei, fermierii români renunță să mai cultive porumb și floarea soarelui

În aceste condiții, agricultorii încep să se reorienteze tot mai mult către culturile semănate în toamnă - rapiță și grâu, care nu au nevoie de așa de multă apă, însă nici la acestea nu se poate spune că veniturile sunt pe măsura așteptărilor: prețurile sunt la nivelul de acum 7-8 ani, în timp ce costurile s-au mărit chiar și cu 40%, atrage atenția fermierii.

Producție compromisă, în sud

Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro, afirmă că din cauza secetei porumbul a fost compromis în unele zone din sudul țării, în Vest, dar și în regiunea Moldovei, acolo unde nu s-a irigat. Unde s-a putut face acest lucru, norma de irigat a fost mai mare, iar drept urmare și costurile.

Probleme sunt și la floarea soarelui, mai ales în sudul României, unde arșița și seceta au produs pagube importante, la care s-au adăugat și furtunile din ultima vreme. La grâu, în schimb, lucrurile stau ceva mai bine, fiind estimată o producție medie de peste cinci tone în general.

„Anul acesta, din cauza secetei de anul trecut și pagubelor din ultimii 2-3 ani, mulți fermieri au renunțat să mai semene culturi de primăvară în proporții care merg și până la 30-40% din fermă. Diminuându-se suprafețele, și producțiile naționale vor fi mai mici. Cantitățile totale vor fi mai mici sau chiar deloc în unele zone. În Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman, Ilfov, Călărași, Ialomița culturile neirigate sunt compromise total în cazul porumbului și aproape total la floarea soarelui”, a declarat pentre Termene.ro Ionel Arion, președintele Pro Agro.

De altfel, și președintele Asociației Fermierilor Daniel Botănoiu, recunoaște că porumbul este istorie în unele zone ale țării.

„Porumbul, în zonele neirigate, e deja istorie. Estimările optimiste de 10 milioane tone la porumb sunt valabile doar pe hârtie și sunt realizate până în luna iunie. O estimare realistă la porumb putem face abia în septembrie. Ce vedem acum în multe județe? Porumbul e deja uscat. În sud, dacă mai are două frunze verzi. Floarea-soarelui mai rezistă cât de cât, dar cu producții de 1.500-2.000 kg/ha, în cel mai bun caz”, a spus Daniel Botănoiu.

Estimările Comisiei Europene pentru România indică o producție de peste 10 milioane tone de porumb în 2025, comparativ cu doar 6 milioane tone anul trecut. La floarea-soarelui, producția este estimată la 2,22 milioane tone, ceea ce ar menține România în poziția de lider european.

Grâu de calitate

Președintele AFR susține în schimb că recolta de grâu a României ar putea atinge 14 milioane de tone în acest an, ceea ce înseamnă un nivel record al producției din 1997 încoace. Din păcate, însă, prețurile nu-I avantajează deloc pe fermieri, chiar dacă vorbim de o calitate bună, iar, potrivit datelor preliminare, grâul românesc din acest an depășește calitativ recoltele din Franța și Germania,

„După doi ani de probleme, în 2023 și 2024, producătorii români au beneficiat de condiții favorabile în primăvara acestui an. Ploile abundente din aprilie-mai au refăcut umiditatea solului și au condus la o dezvoltare productivă consistentă. Cu un randament mediu estimat de 4,97 tone/hectar, estimările pentru sezonul 2025/2026 variază între 13,3 și 14 milioane tone, ceea ce ar reprezenta o creștere spectaculoasă și un nivel record al producției de grâu din 1997 încoace”, a precizat Botănoiu.

În 2024, producția de grâu a României a fost de 9,29 milioane tone, ceea ce a reprezentat cel mai slab rezultat din ultimul deceniu.

Prețuri mai mici

Ionel Arion atrage atenția că prețurile din acest an în portul Constanța sunt mai mici decât cele de la Bursa din Paris, dar și față de cele înregistrate în urmă cu șapte-opt ani.

„În Portul Constanța, prețul la grâu a fost cu 20 de euro pe tonă mai mic față de cel de la Bursa din Paris, prețurile sunt mai mici decât în ultimii șapte - opt ani, însă cu costuri care sunt la un nivel de peste 40-50% mai mari față de ultimii șapte -opt ani”, arată Ionel Arion.

La acest moment, prețul grâului în Portul Constanța este de 900 de lei pe tonă, la orz se ajunge la 800 de lei pe tonă, iar la rapiță la 2200 lei/tonă.

Președintele Pro Agro atrage atenția că efectele prețurilor reduse se vor face simțite tot mai mult în piață, ducând la restrângerea activității, mai ales în cazul fermierilor mici.

„O să vedem de la an la an că nu se mai aplică îngrășăminte, iar în loc de trei tratamente la grâu, se vor face maxim două. O să vedem de la an la an că sămânța certificată va fi într-o proporție mult mai mică folosită la înființarea culturilor. Se vor reduce cheltuielile cu personalul, unde și așa este lipsă de forță de muncă... Nu vor mai face investiții, fermierii vor încerca să tragă de timp cât pot de mult, în sensul în care să folosească utilajele pe care le au pe o perioadă cât mai lungă de timp”, declară Arion.

Schimbare de strategie

În condițiile în care ultimii ani au fost cu probleme, practic în afara lui 2021, ultimii șapte ani au fost dificili, fermierii au fost nevoiți să-și schimbe strategia privind culturile din mers.

„În acest an, s-a diminuat foarte mult suprafața de porumb la neirigat și se va reduce și de acum încolo. La irigat, suprafața a fost constantă. Vedem că porumbul a fost înlocuit cu rapița, spre exemplu, avem cu 70% anul acesta semănată mai multă rapiță. Cred că din toamnă va mai crește suprafața, eu estimez că se va ajunge la un milion de hectare rapiță, a scăzut, însă, de la 1,3 milioane de hectare la 900.000 de hectare floarea soarelui, iar porumbul de la 2,2 milioane hectare la sub două milioane de hectare”, a mai precizat Arion.

Așa că nici nu mai este cazul să ne mirăm că o mare parte din fermieri se orientează în principal către culturile de toamnă, care vor avea o pondere de 70-80%, ca să nu mai vorbim de faptul că sunt și agricultori care au ales să cultive doar rapiță și grâu.

Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.