Măsura a stârnit numeroase reacții în piață, de la manageri care au contestat acordarea acestor facilități doar în anumite sectoare, până la ezitarea salariaților din IT de a mai lăsa bacșiș în restaurante.
La polul opus există și voci care susțin, că dimpotrivă, ar fi fost mai bine ca aceste facilități fiscale să fie extinse și la alte domenii. În plus, statul trebuie să înțeleagă că s-a cam „epuizat capacitatea mediului de business de a plăti taxe suplimentare”.
Cum statul român nu prea mai are ce să ofere, acordarea de facilități fiscale ar fi cam singurul lucru cu care România ar putea atrage investiții străine.
Poziția șefului CCIR vizavi de facilitățile fiscale
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, spune că nu ar fi trebuit să fie eliminate aceste facilități fiscale pentru cele trei mari domenii ale economiei românești, ci mai degrabă extinse și la alte sectoare.
„Sunt categoric împotriva dispariției acestor facilități fiscale, ba le-aș fi extins la mult mai multe categorii care s-au văzut în România că aduc valoare adăugată mare”, afirmă Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).
Acesta a răspuns astfel unei întrebări adresate de către Termene.ro în cadrul conferinței cu tema „Ce facem cu economia României”, organizată de CCIR, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale și Confederația „Patronatul Român”.
„Trebuie doar să ne uităm la cifre, avem importuri de 122 de miliarde de euro, dacă desfacem pe capitole această cifră, ne dăm seama ce vrea consumatorul din România... Eu aș fi extins, de exemplu, m-am bătut pentru industria navală, la momentul respectiv. De ce doar constructorii de locuințe și IT-iștii? Uite că funcționează și industria navală în România, care cu toate importurile aferente, la final sunt produs „Made în România” cu valoare adăugată mare. N-au vrut să pună această facilitate”, a mai precizat Mihai Daraban, care este și vicepreședinte ASPES.
Fără taxe suplimentare
Șeful CCIR declară că România se confruntă cu o stagnare economică, deși numărul firmelor care depun bilanțul anual la Registrul Comerțului s-a mărit. La 1 august 2024, de exemplu, erau în plus 20.000 de deponenți de bilanț, comparativ cu 2023.
„S-a stagnat economic în ciuda faptului că au apărut 20.000 de deponenți de bilanț în plus față de 2023. În 2023 au fost 846.457 care au depus bilanțul la aceeași dată și s-a înregistrat o cifră de afaceri de 494 de miliarde de euro, la vremea respectivă spectaculos, pentru că veneam după pandemie”, a spus Daraban.
„A fost o creștere de 102 miliarde a cifrei de afaceri, și bineînțeles, un profit de 54,6 miliarde de euro. Iată de anul acesta, aceeași perioadă, deși sunt 866.601, cu 20.000 de deponenți în plus, cifra de afaceri a scăzut la 490 de miliarde de euro și bineînțeles și profitul brut la 51,17 miliarde de euro. Deci ce vreau de fapt să spun: capacitatea mediului de business de a plăti taxe suplimentare s-a cam epuizat, nu se poate face mai mult. Nu au fost nici intrări spectaculoase de investiții directe în România, pentru că nu mai sunt atractivi”, a mai precizat Daraban.
Modificările intervenite de la 1 ianuarie
Guvernul a decis, în ultimele zile din 2024, ca începând cu data de 1 ianuarie 2025, să fie eliminată scutirea de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
După eliminarea facilităților fiscale, trebuie plătite următoarele taxe:
- Impozit pe venit de 10%
- Contribuția la pensii (CAS) de 25%
- Contribuția la sănătate (CASS) de 10%
Trebuie precizat că, dacă în ultimii ani a fost voluntară contribuția la Pilonul II, acum ea este obligatorie, reprezentând 4,75% din cota de 25% de CAS.
Angajații care pierd cel mai mult în urma acestor modificări sunt cei din IT, unul din sectoarele fanion ale economiei românești, până în urmă cu câțiva ani. Concret, este vorba de o scădere a salariului cuprinsă între 650 de lei și 1109 lei după eliminarea facilităților fiscale prin intermediul Ordonanței Trenuleț în cazul IT-iștilor cu salarii de până în 10.000 de lei brut.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
