Planul Bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, documentul care conține măsurile asumate de guvern pentru reducerea deficitului sub 3% până în 20231, conține și măsuri de reducerea a cheltuielilor aparatului de stat și a celor cu personalul bugetar. Se estimează o reducere a cheltuielilor de minim 0,35% din PIB între 2025-2031.
Cu alte cuvinte, anul viitor, Executivul de la Palatul Victoria și-a asumat să adopte măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul cu 0,7%. În schimb, taxele nu vor crește în 2025.
Bruxelles-ul nu și-a dat încă acordul asupra acestui set de măsuri, dar nici nu l-a respins, conform surselor Clever News Center. Principalul diferend este legat de impozitarea microîntreprinderilor. În ultima variantă de al planului bugetar până în 2031, Ministerul de Finanțe și Guvernul României propune să reducă pragul de impozitare pe cifra de afaceri până la 88.500 de euro. Comisia Europeană a reamintit și în septembrie, în schimbul de documente cu Bucureștiul, că 60.000 de euro este suma indicată în tot acest an.
Cu alte cuvinte, anul viitor, Executivul de la Palatul Victoria și-a asumat să adopte măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul cu 0,7%. În schimb, taxele nu vor crește în 2025.
Cum se va face reforma bugetară
În documentul asumat de Ministerul de Finanțe se precizează că în următorii șapte ani se va realiza o „reducere graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB în 2024 până la 8,3%” în 2031
Vârful sumelor cheltuite de sectorul public va fi atins în 2025, după care va urma o scădere a procentului din PIB.
- De fapt, documentul estimează că reducere a cheltuielilor din sectorul public de minim 0,35% din PIB între 2025-2031.
Și Gabriel Biriș, avocat și expert în fiscalitate, susține că planul guvernamental de reducere a deficitului a pus în prim plan reducerea cheltuielilor.
„Eu mă uit la evoluția veniturilor și a cheltuielilor bugetare și trag niște concluzii că cea mai mare parte a ajustării ar trebui să vină din reducerea cheltuielilor, pentru că acolo vedem o ajustare semnificativă, de peste 6% din PIB pe durata celor 7 ani, iar la venituri vedem o creștere nesemnificativă, de 0,5% din PIB. Cheltuielile principale ale bugetului de stat sunt cheltuielile cu salariile, altfel spus cu salariile bugetarilor, cheltuielile de personal, sunt cheltuielile de asistență socială”, a spus Biriș într-o emisiune de la Digi24.ro. „Dar începem cu cheltuielile chiar din prima linie, adică de la cheltuieli de personal. Dacă am compara 2025 cu 2024, ne ridică primul mare semn de întrebare cu privire la credibilitatea și seriozitatea cu care a fost făcută acest plan. Deci este prevăzut o scădere a cheltuielilor de personal de la 9,3 la 8,9% din PIB”, a mai adăugat acesta.
Măsurile de austeritate
De altfel, chiar Marcel Ciolacu a anunțat – poate fără să vrea – că atenția se mută de la creșterea fiscalității către reducerea cheltuielilor bugetare.
Pe 26 august, după o întâlnire cu reprezentanții Patronatului Concordia, premierul promitea: „Nu vom lua nicio decizie cu privire la reforma fiscală fără consultarea mediului de afaceri și fără a oferi antreprenorilor un orizont de timp suficient până la punerea în aplicare a unor noi măsuri”, a declarat Marcel Ciolacu.
Pe 9 octombrie, Ciolacu amintea de reforma bugetară: „Nu putem să continuăm fără să facem digitalizarea, este impusă, și, îmi pare rău, dar până în 2026 trebuie să fie finalizată. Nu mai putem să ne ascundem și nu mai putem să găsim motive, altfel pierdem banii din PNRR”, a spus acesta înaintea unui eveniment din București.
„Consolidarea bugetară pe partea de cheltuieli, de peste 5 puncte procentuale, este determinată de: reducerea graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB, prin implementarea unei politici de creșteri salariale puternic moderate în sectorul public fără a depăși limita cheltuielilor de personal prevăzute pentru anul 2025”, se mai precizează în document.
Cum se va face tăia din cheltuielile cu bugetarii
Această reformă aduce modificări în modul de remunerare a angajaților din sectorul public astfel:
- revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru funcțiile bugetare;
- revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor;
- integrarea reformei în PNRR (Jalonul 420) pentru echitate salarială și tratament nediscriminatoriu;
- plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază;
- reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală;
- operaționalizarea structurii pentru monitorizarea indicatorilor de performanță;
Noul cadru juridic se va aplica simultan tuturor categoriilor profesionale, pentru a evita dezechilibre în sistemul de salarizare.
Fără majorări salariale
În plus, creșterile salariale determinate de aplicarea legii salarizării unice se vor implementa în funcție de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar și în limita cheltuielilor de personal prevăzute în planul bugetar-structural, se precizează în planul guvernamental.
Însă, acest lucru ar putea însemna și disponibilizări, dacă proiectul de majorare a salariului minim la peste 4.100 de lei va fi implementat anul viitor.
Reamintim că grila salarială a bugetarilor este calculată pe baza coeficienților legați de salariul minim brut. Pe scurt, dacă va crește salariul minim brut, vor crește și salariile bugetarilor. Proiectul de lege inițiat de guvern pentru ca România să aibă un salariu minim brut egal cu jumătate din salariul mediu brut mai are nevoie doar de votul deputaților.
„Păi, eu știu că în conformitate cu legislația în vigoare, toate salariile bugetarilor sunt calculate în funcție de salariu, ca multiplu de salariu minim. Salariul minim a crescut an la an de la 3300 la 4050. Deci dacă Guvernul va respecta legea, că poate să proroge prin ordonanța trenuleț, cum s-a mai întâmplat, indexările astea ar însemna că la anul doar păstrând actuala schemă de personal, fără să majorezi ceva doar prin efectul creșterii salariului minim, cheltuiala asta ar fi de 11,4% din PIB. Poate că ar fi trebuit să explice cineva aceste lucruri. Poate că îngrijorarea noastră, a celor care citim aceste cifre, e nejustificată și chiar au în plan. Au un plan să restructureze, să desființeze instituții care sunt complet inutile, să reducă numărul de personal”, a spus Biriș la Digi24.
Reducerea cheltuielilor sociale
De asemenea, cheltuielile cu asistența socială sunt proiectate să-și diminueze ponderea în PIB de la 12,7% din PIB în anul 2025 la 10,7% din PIB în anul 2031 prin aplicarea prevederilor noi legi a pensiilor publice precum și a prevederilor legale în domeniul pensiilor speciale care asigură sustenabilitatea acestor tipuri de cheltuieli.
Totodată, se va urmări dar și asigurarea unei creșteri moderate a acestora pentru anii 2025-2026 și ulterior indexarea acestora pentru restul perioadei de prognoză, iar cheltuielile cu bunuri și servicii sa se ajusteze ușor, cu doar 0,2pp din PIB pe orizontul de prognoză prin introducerea normativelor de cheltuieli, achizițiile centralizate, introducerea indicatorilor de performanță precum și prin digitalizarea acestei categorii de cheltuieli.
Digitalizare și achiziții publice centralizate
Documentul amintește și de extinderea sistemului de achiziții centralizate la cele mai importante categorii de servicii publice pentru a asigura achiziția de bunuri și servicii la volume și cantități ridicate și prețuri accesibile fără a afecta calitatea bunurilor și serviciilor achiziționate.
Va mai avea loc și digitalizarea sistemului de cheltuieli publice. Se are în vedere informatizarea etapelor execuție cheltuielilor publice la nivelul autorităților/instituțiilor publice precum și asigurarea interoperabilității bazelor de date cu cele existente la nivel central.
Etapele reformei aparatului bugetar
- 1. Analiza diagnostic pentru restructurarea cheltuielilor publice- Termen: Q4 2025.
Presupune o analiza diagnostic pentru fiecare etapă aferentă restructurării sistemului de cheltuieli publice. Analiză realizată cu sprijinul Băncii Mondiale pentru a identifica cele mai bune mecanisme de gestionare eficientă a fondurilor publice
- 2. Introducerea achizițiilor centralizate și aprobarea cadrului legal specific - Termen: Q3 2025.
Introducerea achizițiilor centralizate împreună cu aprobarea cadrului legal specific achizițiilor centralizate, inclusiv posibilitatea de a înființa unități de achiziții centralizate la nivel central/local.
- 3. Operaționalizarea monitorizării cheltuielilor publice cu indicatori de performanță - Termen: Q4 2025.
Operaționalizarea structurii specifice pentru monitorizarea cu ajutorul indicatorilor de performanță a sistemului de cheltuieli publice precum și instruirea personalului specializat în 54 monitorizarea indicatorilor de performanță ai sistemului de cheltuieli publice cu sprijinul Băncii Mondiale.
- 4. Aprobarea cadrului legal pentru implementarea indicatorilor de performanță - Termen: Q4 2025.
Cadru legal pentru implementarea indicatorilor de performanță a sistemului de cheltuieli publice aprobat de Guvern/Parlament atât la nivelul autorităților publice centrale cât și la nivelul autorităților publice locale precum și pentru implementarea obiectivelor menționate anterior în cadrul reformei. Termen: Q4 2025.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
