Vor intra în vigoare astfel o serie de majorări de taxe, dintre care unele privite cu îngrijorare de către mediul de afaceri, în timp ce alte măsuri vor produce efecte etapizat, pe tot parcursul anului.
Pachetul fiscal include măsuri mult mai stricte pentru companii, pornind de la declararea inactive a firmelor care nu depun situațiile financiare timp de cinci luni sau nu dețin cont bancar în România, până la modificări privind capitalul social minim. În același timp, se menține impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează venituri de peste 50 milioane euro, măsură pe care nu toată lumea o vede cu ochi buni.
De asemenea, dividendele și câștigurile din investiții și criptomonede vor fi impozitate cu 16%, comparativ cu 10%, la acest moment.
Pe lista noutăților pentru 2026 se mai află creșterea impozitelor pe locuințe și terenuri cu aproximativ 80%, precum și majorarea contribuțiilor sociale pentru persoanele cu venituri din activități independente.
Impozitul minim pe cifra de afaceri
Printre măsurile care impactează mediul de business și au generat nenumărate discuții în spațiul public în ultima perioadă se numără și menținerea Impozitului minim pe cifra de afaceri (1% pentru firme, în general) pentru companiile care înregistrează venituri de peste 50 milioane euro.
Avocatul și expertul fiscal Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe, se numără printre contestatarii acestei măsuri, care a determinat deja companii mari să-și schimbe modelul de business - „Este o otravă și trebuie să dispară”.
„Vedem Dacia că spune că impozitul minim pe cifra de afaceri, primul mare „bolovan” de care am vorbit, este o piedică în calea producerii de noi modele la Mioveni, sunt și alte companii care gâfâie și nu mai pot, au început să schimbe modelul de business, din cauza acestui impozit, care a dus la un minim istoric și investițiile străine directe”, a declarat pentru Termene.ro Gabriel Biriș.
Avocatul afirmă că nivelul investițiilor străine directe pe primul semestru este de câteva ori mai mic, față de anul trecut, fiind atins un minim istoric.
„Vorbim de un proces de dezinvestire, pentru că cea mai mare parte a ISD-urilor veneau din profitul reinvestit. Acum vedem un lucru: investițiile scad, dezinvestirea crește, în momentul de față țara pare că nu mai are viitor. Deci, impozitul pe cifra de afaceri care este o otravă, trebuie să dispară”, precizează Biriș.
De asemenea, acesta spune că impozitul pe construcții, care este impozit pe investiții, trebuie și el eliminat.
Reducerea IMCA
Dacă pachetul fiscal aprobat de Parlament prevede menținerea IMCA, care a adus la buget decât 1,2 miliarde de lei, față de cele 5-6 miliarde de lei pe care statul conta, există și oficiali care au alte păreri. De exemplu, vicepremierul Tánczos Barna a declarat marți, 18 noiembrie, că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) în forma actuală constituie o piedică pentru activitatea din industria auto, cel mai mare exportator al țării. În opinia lui, taxa ar trebui să fie redusă cel puțin la jumătate pentru a menține competitivitatea sectorului.
„Consider că IMCA este o frână pentru industria auto în momentul de față. Susțin reducerea IMCA în primă fază, iar pe termen mediu eliminarea lui. Cu siguranță, pentru 2026 este o necesitate reducerea cel puțin la jumătate a acestui tip de impozit”, a declară Tánczos Barna.
Exodul capitalului
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că nici măcar reducerea la jumătate a IMCA nu va rezolva problema exodului de capital din țară.
„Greu, foarte greu de înțeles că această taxă ineptă îngroapă afacerile marilor companii care, la rândul lor, angajează zeci de mii de firme pe orizontală în economie. Să reduci impozitul de la 1 la 0,5% e ca o frectie la un picior de lemn. NU rezolvi problema exodului de capital din România, generat de taxele aberante precum IMCA și celebra taxă pe stâlp (construcții speciale)”, arată Adrian Negrescu.
IMCA (1% pentru firme în general, 0,5% pentru petrol și gaze, 2% sau 4% pentru sectorul bancar) a fost instituit începând cu 1 ianuarie 2024 în cazul plătitorilor de impozit pe profit care au raportat pentru anul precedent o cifră de afaceri peste 50 milioane de euro.
Majorarea impozitelor pe locuințe
Printre noutățile pe care le aduce pachetul de măsuri fiscale aprobat, marți, de Parlament se află și majorarea semnificativă a impozitelor pe locuințe și terenuri, începând cu 2026.
Astfel, pentru locuințele cu utilități, valoarea impozabilă se va calcula la 2.677 lei pe metru pătrat, comparativ cu 1.492 lei/mp, la acest moment.
În cazul locuințelor fără utilități, acestea vor avea o valoare impozabilă de 1.606 lei/mp, comparativ cu 894 lei/mp anterior.
Nu în ultimul rând, pentru clădirile rezidențiale cu valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane lei, se va aplica un impozit suplimentar de 0,9% pe suma care trece de pragul menționat. Va exista un sistem informatic național automatizat cu ajutorul căruia vor fi realizate evaluările și care va permite uniformizarea bazei de impozitare la nivelul întregii țări.
Ținta de deficit
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că majorările de taxe și impozite incluse în pachetul fiscal aprobat de Parlament sunt esențiale pentru respectarea țintelor de deficit, dar și pentru reducerea evaziunii.
„În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo şi nu vor putea fi eludate. Trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului, în principal, să ne reducem gap-ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase”, a precizat premierul.
Bolojan susține că România ar trebui să încheie anul acesta cu un deficit de 8,4% din PIB (față de 7% asumat initial), iar pentru anul viitor ținta propusă este atingerea unui deficit cât mai aproape de 6% pentru a putea avea acces la piețele internaționale de capital.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.png)
.jpg)
