Pentru a reduce acest deficit între venituri și cheltuieli, Guvernul României prin Ministerul de Finanțe propune o serie de măsuri de austeritate în domeniul sectorul public care sunt precizate într-un proiect de ordonanță publicat astăzi.
Înghețarea salariilor în sectorul public
Una dintre cele mai semnificative măsuri propuse este înghețarea salariilor pentru angajații din sectorul public, inclusiv pentru magistrați și personalul din sistemul judiciar. Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței, salariile nu vor mai putea fi majorate, o decizie care vine pe fondul necesității de a controla creșterea cheltuielilor de personal și de a preveni un deficit bugetar.
Pentru magistrați și ceilalți angajați din sectorul public, această măsură vine într-un moment în care se resimte deja presiunea legată de volumul mare de muncă și de complexitatea dosarelor gestionate. Deși necesară din perspectiva echilibrului fiscal, înghețarea salariilor ar putea afecta moralul angajaților și ar putea îngreuna atragerea și menținerea personalului calificat.
Limitarea angajărilor în sistemul public
O altă măsură esențială este limitarea angajărilor în sectorul public, inclusiv în justiție. Angajările vor fi restricționate în mod semnificativ, iar instituțiile vor putea ocupa doar un număr limitat de posturi noi, în funcție de necesități stringente și cu aprobarea Guvernului. Această măsură vizează menținerea cheltuielilor de personal la un nivel sustenabil și evitarea creșterii necontrolate a acestor cheltuieli.
Excepțiile de la această regulă vor fi extrem de limitate și vor necesita aprobarea prin memorandumuri speciale. Aceste derogări sunt rezervate situațiilor în care angajările sunt esențiale pentru funcționarea optimă a instituțiilor.
Se limitează achizițiile publice
Proiectul de ordonanță propune ca: instituțiile și autoritățile publice au obligația de a nu încheia noi angajamente legale, cu excepția cazurilor în care procedurile de achiziție publică sunt deja în faza de comunicare a rezultatelor. Această măsură este menită să prevină crearea de noi obligații financiare care ar putea depăși resursele bugetare disponibile.
O altă prevedere importantă a ordonanței este interzicerea majorării creditelor de angajament și a celor bugetare pentru investiții, cu excepția proiectelor care se află într-o etapă avansată de implementare sau necesită lucrări urgente pentru a preveni deteriorarea investițiilor existente.
Mai mult, începând cu 2024, orice depășire a bugetelor la titlul „Bunuri și servicii” va fi strict controlată, iar Ministerul Finanțelor are autoritatea de a bloca deschiderea de noi credite bugetare în cazul nerespectării regulilor.
Totodată, instituțiile sunt obligate să limiteze plățile lunare pentru cheltuieli de investiții la nivelul mediei plăților efectuate în primele opt luni ale anului 2024. Excepție fac proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile și rambursabile, precum și investițiile în domeniile cultură, sănătate și asistență socială, unde finanțarea trebuie să continue pentru a asigura buna funcționare a serviciilor publice.
Ordonatorii de credite au, de asemenea, posibilitatea de a aproba la nivel secundar sau terțiar depășiri ale plăților, dar numai în limita aceluiași procent de 15%. În acest caz, este esențial ca ordonatorul principal să asigure că la nivel cumulativ nu se depășește plafonul stabilit.
Instituții publice nu au voie să mai acumuleze datorii
Ordonanța introduce obligația clară pentru instituțiile publice de a nu acumula plăți restante până la sfârșitul anului 2024. Responsabilitatea pentru evitarea arieratelor revine ordonatorilor de credite, care sunt direct răspunzători pentru managementul eficient al resurselor financiare. În cazul în care sunt identificate plăți restante, măsurile disciplinare se aplică cu rigurozitate.
Stimulente și beneficii restrânse
În perioada septembrie-decembrie 2024, stimulentele din fonduri europene pot fi acordate doar personalului implicat în proiecte finanțate exclusiv din surse externe, cu o contribuție publică de maxim 15%. De asemenea, nu se vor acorda avantaje în natură, cum ar fi combustibil pentru deplasările în concedii, pentru angajații din instituțiile publice.
Oprirea retrocedărilor și a plăților de despăgubiri
Guvernul a decis, de asemenea, să suspende temporar procesul de retrocedare și plata despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv în perioada regimului comunist, precum și pentru alte categorii de bunuri. Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței și până la 31 decembrie 2024, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) va suspenda emiterea titlurilor de plată pentru despăgubiri.
Această decizie afectează direct persoanele care așteptau compensațiile legale pentru bunurile pierdute. Suspendarea acestor plăți este justificată de Guvern prin necesitatea stringentă de a controla cheltuielile bugetare și de a menține stabilitatea financiară a statului. Deși măsura este temporară, există riscul ca aceasta să genereze nemulțumiri și litigii suplimentare împotriva statului român.
Redistribuirea excedentelor bugetare către bugetul de stat
Pentru a asigura o utilizare eficientă a resurselor financiare, Guvernul a impus și măsura redistribuirii excedentelor bugetare neutilizate către bugetul de stat. Instituțiile care la 31 august 2024 înregistrează plăți sub 70% din valoarea creditelor bugetare aprobate vor fi obligate să returneze minimum 10% din aceste sume la Fondul de rezervă bugetară.
Această măsură are ca scop prevenirea acumulării de sume necheltuite și redistribuirea acestora către domenii prioritare. Instituțiile care nu respectă această obligație vor fi supuse ajustărilor bugetare automate de către Ministerul Finanțelor.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
