Din documentul intitulat „Planul fiscal al guvernului pentru următorii ani: deficit, grad de îndatorare, măsuri fiscale” prezentat mediului de afaceri și trimis și la Bruxelles reiese că în 2013, Româna va avea un deficit bugetar de 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB). La finalul acestui an, deficitul ar urma să fie 7,9% din PIB. În ceea ce privește gradul de îndatorare din PIB, acesta au urma să crească. În 2031 va ajunge până la 61,4%. Asta în condițiile în care în acest an este doar de 52,2%.
România este vizată de o procedură de deficit excesiv încă din 2020, prin care trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan multianual de readucere a deficitului sub pragul de 3% din PIB.
Scopul „Planului fiscal al guvernului pentru următorii ani: deficit, grad de îndatorare, măsuri fiscale” este tocmai să cuprindă măsurile care ar trebui să reducă deficitul bugetar.
Ajustare lină timp de 7 ani, fără măsuri bruște de austeritate
Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că Guvernul „a ajuns la o înțelegere” cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal de reducere a deficitului și a subliniat că este esențial că experții Comisiei Europene au fost de acord că România are nevoie de perioada cerută de 7 ani pentru a realiza proiecte majore de investiții în economie.
„Planul fiscal propune măsuri pentru reducerea graduală a deficitului bugetar la un nivel sustenabil, compatibil cu cerințele Uniunii Europene. Obiectivul este de a reduce deficitul cu 0,74% din PIB anual, prin ajustarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor. Prin reformele asumate se asigură o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB. Consolidarea finanțelor publice pentru perioada 2025-2031 se va face cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuți în TFUE, respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB și o datorie publică de sub 60% din PIB”, au precizat sursele citate.
Eliminarea facilităților
În „Planului fiscal al guvernului pentru următorii ani: deficit, grad de îndatorare, măsuri fiscale” se fac referiri și la facilitățile fiscale. Guvernul își asumă eliminare facilități fiscale pentru construcții, IT, industria agroalimentară/agricultură.
Termene.ro a mai scris despre acest subiect.
Fără impozitare progresivă
Potrivit acestora, planul prevede păstrarea cotei unice de impozitare, abordare care asigură continuitatea unui sistem fiscal simplificat, uşor de administrat şi predictibil pentru contribuabili, fără a introduce impozitări progresive.
Cu toate acestea, așa cum am mai prezentat, guvernul și Ministerul de Finanțe analizează impozitarea veniturilor excepționale, ceea ce este o formă mascată de impozitate progresivă.
În plus, și Fiscul va schimba modelul declarației unice, ceea ce va duce mai ușor la impozitarea selectivă a unor venituri.
Impozitarea microîntreprinderilor nu se schimbă, teoretic
Planul nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, permițând acestora să îşi menţină beneficiile fiscale existente.
Cu toate acestea, guvernul și-a asumat să analizeze în următoarele șase luni cerința Comisiei Europene de modifica fiscalizarea firmelor micro pentru ca România să primească complet tranșa a treia din PNNR.
Chiar premierul Marcel Ciolacu a declarat că fiscalizarea microîntreprinderilor trebuie analizată bine și asumată politic.
Investiții
Pe de altă parte, documentul prevedere asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde de euro precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde de euro care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,6% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PFTM ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
