Planul Guvernului României de a evita orice măsură de reformă fiscală în acest an, din cauza faptului că noua componență a Comisiei Europene nu a fost aprobată (în aceste zile au loc audierile viitorilor comisari în Parlamentul European), nu a reușit.
Chiar și fără comisari numiți în funcție, aparatul Comisiei Europene a presat în ultimele două luni Ministerul de Finanțe să răspundă cu propuneri precise legate de două mari probleme:
- 1. Cum va fi reorganizată impozitarea microîntreprinderilor, reorganizare asumată de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În caz contrar, România nu va primi o parte din tranșa a treia din PNRR, în valoare totală de 2,7 miliarde de euro.
- 2. Un prim plan pentru reducerea deficitului cu minimum 0,5% din PIB în 2025, până în luna octombrie. Altfel, Comisia Europeană nu va aproba planul premierului Marcel Ciolacu de a reduce deficitul bugetar de la minimum 7%, cât va fi în 2024, până la 3%, cât este norma europeană, pe o perioadă de 7 ani.
În acest sens, Ministerul Finanțelor a apelat la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a realiza mai multe simulări de calcul, pe care le-a trimis la Bruxelles în lunile august și, în special, septembrie, conform informațiilor obținute de Clever News Center.
Impozitarea microîntreprinderilor
Ministerul de Finanțe a acceptat, în cele din urmă, să-și asume micșorarea pragului cifrei de afaceri pentru care se aplică impozitul de 3% pe cifra de afaceri. Cum din martie și până acum oficialii de la Bruxelles nu au făcut nicio concesie privind obligația asumată de România în PNRR, legată de reducerea impozitului pe microîntreprinderi, în luna septembrie, Ministerul de Finanțe a trimis primele modele de reducere a acestui impozit, conform informațiilor Clever News Center.
De la 1 ianuarie, microîntreprinderile sunt impozitate pe cifra de afaceri cu maximum 3%, dacă au venituri sub 500.000 de euro.
Comisia Europeană a cerut respectarea pragului de 60.000 de euro, iar Ministerul de Finanțe condus de Marcel Ciolacu a propus mai multe oferte în luna august. Însă, abia la sfârșitul lunii septembrie, Ministerul de Finanțe și-a asumat scăderea pragului pentru microîntreprinderi la sub 100.000 de euro.
Strategia ministerului a fost să transforme pragul de 500.000 de euro într-un prag de 500.000 de lei, pentru ca impactul în opinia publică să fie mai ușor de suportat înainte de alegerile din noiembrie.
Economica.ro și Profit.ro au prezentat, pe surse, ieri, 10 octombrie, că noul prag convenit cu reprezentanții Comisiei Europene va fi de 88.500 de euro, adică aproximativ 450.000 de lei.
Eficientizare fiscală, nu sprijinirea capitalului privat
A mai rămas ca această ultimă variantă de lucru să fie trimisă oficial de Comisia Europeană pe adresa Guvernului României, care, prin premier, să-și asume un proiect de lege realizat de Ministerul de Finanțe. În schimb, Comisia va elibera o sumă de 300 de milioane de euro din PNRR.
Trebuie precizat că oficialii europeni consideră că impozitarea microîntreprinderilor cu afaceri sub 500.000 de euro (în 2022 pragul a fost și mai mare, de un milion de euro) nu reprezintă o formă de sprijinire a micilor companii. Mai degrabă, este o fereastră legislativă de optimizare fiscală, prin care companiile mari, profitabile, își transferă profitul către microîntreprinderi prin contracte de consultanță sau servicii, pentru a plăti un impozit de 3% în loc de impozitul pe profit de 16%.
Reforma taxelor
O altă parte din negocierile dintre Bruxelles și București, dintre Comisia Europeană și Ministerul de Finanțe, au fost dezvăluite de Nicolae Ciucă, președintele Senatului și candidatul PNL la alegerile prezidențiale.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi, că propunerile formațiunii liberale pentru susținerea clasei de mijloc au fost acceptate de Comisia Europeană, menționând că va fi menținută cota unică de impozitare și în anul 2025, așa cum a propus PNL, și că nu va fi introdus impozitul progresiv, transmite Agerpres.
„Propunerile PNL pentru susținerea clasei de mijloc au fost acceptate de Comisia Europeană. Cota unică, cea mai bună pentru România, rămâne în vigoare și în anul 2025, așa cum a susținut Partidul Național Liberal; nu va exista impozit progresiv”, a precizat Nicolae Ciucă într-o postare video pe Facebook.
„O altă propunere liberală: creșterea cotei de contributivitate, eșalonată de la 4,75% la 6% la Pilonul II de Pensii, a primit girul Comisiei. Am început creșterea cotei de contribuție în mandatul meu de premier și continuăm. Partidul Național Liberal rămâne garantul Pilonului II pentru ca românii să aibă mai mulți bani la pensie”, a mai scris Ciucă.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană susține și demersul liberal de creștere a bonificației pentru buni platnici, de la 3% la 5%.
„Sunt 560.000 de firme în România care își plătesc taxele la timp. Este vremea să arătăm respect pentru antreprenori. PNL rămâne principalul aliat al clasei de mijloc, al românilor care muncesc și au inițiativă”, a transmis Nicolae Ciucă.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
