România vrea să reglementeze oficial piața criptoactivelor. ASF va autoriza furnizorii de servicii, inclusiv pentru CryptoATM-uri

Statul român se pregătește să intre oficial în era reglementării piețelor criptoactive, printr-un proiect de ordonanță de urgență propus de Ministerul Finanțelor, care urmărește implementarea directă a Regulamentului (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (MiCA – Markets in Crypto-Assets).

Proiectul stabilește atribuțiile instituțiilor române responsabile, mecanismele de autorizare și supraveghere, dar și sancțiuni și condiții clare pentru furnizorii de servicii din domeniul criptoactivelor, inclusiv cei care operează CryptoATM-uri.

În prezent, piața criptoactivelor din România funcționează într-un vid legislativ – nu există norme clare privind autorizarea, supravegherea sau sancționarea furnizorilor de servicii. Aceasta a lăsat loc pentru abuzuri, lipsă de transparență și un nivel ridicat de risc pentru utilizatori.

Pentru a asigura o tranziție lină, proiectul prevede o perioadă de conformare pentru entitățile care deja desfășoară activități cu criptoactive până la intrarea în vigoare a noii legislații. În această perioadă, firmele vor trebui să se autorizeze sau să-și adapteze practicile la cerințele ordonanței.

Totodată, pentru susținerea activității ASF, se introduce o taxă de 0,5% din veniturile lunare din exploatare, aplicabilă furnizorilor autorizați.

Ce este Regulamentul MiCA

Proiectul de ordonanță de urgență propus de Ministerul Finanțelor marchează un pas esențial în reglementarea pieței criptoactivelor din România. Prin implicarea ASF și BNR, stabilirea unor condiții stricte de autorizare și supraveghere, dar și prin integrarea CryptoATM-urilor într-un cadru legal clar, statul român încearcă să aducă ordine și transparență într-un domeniu aflat în plină expansiune, dar încă riscant.

Rămâne de văzut cât de repede se va adapta piața la noile reguli, dar semnalul este clar: viitorul cripto în România va fi reglementat.

Regulamentul MiCA (UE 2023/1114) este primul cadru legislativ unificat la nivelul Uniunii Europene pentru reglementarea criptoactivelor. Adoptat la Bruxelles în 2023, acesta urmărește:

• creșterea încrederii în piețele de criptoactive,
• protejarea investitorilor,
• prevenirea spălării banilor și a altor activități financiare ilegale,
• stabilirea unui mediu predictibil pentru inovație digitală.

Fiecare stat membru UE este obligat să transpună componentele organizatorice și administrative ale regulamentului în legislația națională. România face acest pas acum, prin ordonanța care urmează să fie adoptată în regim de urgență.

ASF și BNR devin principalii „supraveghetori ai criptoactivelor”

Noua ordonanță distribuie atribuțiile între Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR), în funcție de tipul de criptoactiv sau de natura instituției emitente.

ASF este desemnată să supravegheze:

• emiterea de tokenuri raportate la active (ART),
• emiterea altor tipuri de criptoactive,
• furnizarea de servicii de criptoactive, inclusiv operarea de CryptoATM-uri.

„ASF este desemnată punct unic de contact pentru cooperarea cu ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) și, totodată, pentru cooperarea transfrontalieră cu alte autorități competente pentru activitățile desfășurate de entitățile ce intră în aria sa de competență”, se precizează în proiect.

BNR devine responsabilă cu:

• emiterea de tokenuri de monedă electronică (EMT) de către instituțiile de credit și de plată,
• supravegherea prudențială a acestor instituții,
• colaborarea cu Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

„Banca Națională a României (BNR) este autoritatea competentă în sensul art. 3 alin. (1) pct. 35 lit. b) din Regulament, care exercită atribuții în ceea ce privește activitățile de emitere de EMT desfășurate, potrivit Titlului IV din Regulament, de instituțiile de credit și instituțiile emitente de monedă electronică, care sunt autorizate și supravegheate prudențial de către BNR potrivit legislației sectoriale aplicabile”, se precizează în proiect.

BNR îndeplinește totodată și atribuțiile prevăzute de Regulament în calitate de bancă centrală și în calitate de autoritate de rezoluție a instituțiilor de credit.

Ambele instituții sunt desemnate ca puncte unice de contact pentru colaborarea transfrontalieră: ASF cu ESMA (pentru piețele financiare), iar BNR cu EBA (pentru sectorul bancar).

CryptoATM-urile – în premieră sub control strict

Una dintre cele mai inovatoare (și controversate) prevederi ale proiectului vizează reglementarea CryptoATM-urilor – automate prin care se pot cumpăra sau vinde criptoactive.

Condițiile pentru operarea lor includ:

• Autorizare prealabilă de la ASF, pe baza avizului tehnic emis de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) și de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
• Acces în timp real al autorităților la datele privind tranzacțiile și utilizatorii, pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.
• Dotări de securitate avansate, inclusiv criptare, supraveghere video, analiză de risc la securitate fizică.
• Transparență pentru utilizatori, cu afișarea clară a comisioanelor și riscurilor.

În plus, operatorii acestor ATM-uri vor trebui să asigure acces securizat de la distanță la serverele centrale pentru autorități și să păstreze un cazier fiscal curat.

Autorizarea furnizorilor de servicii de criptoactive

Furnizorii de servicii de criptoactive vor trebui să îndeplinească următoarele criterii pentru a obține și menține autorizația ASF:

• Să nu aibă datorii fiscale sau alte creanțe restante.
• Să nu fi fost condamnați penal, iar asociații, administratorii și acționarii să nu aibă cazier fiscal.
• Să respecte cerințele tehnice și operaționale, inclusiv cele referitoare la securitate și transparență.

Aceste condiții urmăresc să asigure buna reputație a operatorilor, un element-cheie în cadrul Regulamentului MiCA.

Sancțiuni: de la amenzi la blocarea site-urilor

Proiectul ordonanței introduce un regim detaliat de sancțiuni:

• Amenzi și contravenții, distincte pentru ASF și BNR, în funcție de competențele fiecărei instituții.
• Posibilitatea emisiei de avertismente publice, cu menționarea numelui entității și a faptelor comise.
• Solicitarea blocării site-urilor care furnizează ilegal servicii de criptoactive.
• Măsuri corective precum suspendarea temporară sau permanentă a anumitor practici ilegale.

Modificări aduse și legislației bancare

Ordonanța modifică și OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit, pentru a permite băncilor și altor instituții reglementate să:

• emită tokenuri de monedă electronică (EMT),
• emită tokenuri raportate la active (ART),
• furnizeze servicii de criptoactive.

Aceste modificări asigură recunoașterea mutuală între statele membre UE și aliniază legislația românească la noile standarde europene privind integrarea serviciilor financiare digitale.

Proiectul Ministerului Finanțelor este o inițiativă de ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind piețele criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010 și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/1937, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.