Într-o Europă tot mai conectată, digitalizată și inteligentă, România continuă să rămână în urmă. Conform celei mai recente ediții a publicației interactive Digitalizarea în Europa – 2025, doar 3,1% dintre firmele din România utilizau tehnologii digitale avansate în 2024, comparativ cu media UE de 13%.
Diferența este uriașă și relevă nu doar un decalaj tehnologic, ci și unul cultural, structural și economic.
În contrast, în Uniunea Europeană, progresele sunt semnificative. De exemplu:
- 72% dintre utilizatorii de internet folosesc servicii de online banking (comparativ cu 56% în 2014),
- 24% dintre companiile UE realizează vânzări online,
- iar peste 10 milioane de europeni lucrează ca specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (ITC), adică 5% din totalul angajaților.
România, în schimb, se află printre ultimele locuri în clasament, alături de Grecia. Deși are una dintre cele mai rapide conexiuni la internet din lume și o generație tânără pasionată de tehnologie, companiile românești rămân în general reticente față de digitalizare.
Firmele din România sunt codașe la utilizarea AI
În 2024, 13% dintre companiile din Uniunea Europeană au utilizat tehnologii bazate pe inteligență artificială.
În schimb, procentul în România a fost de doar 3,1 puncte procentuale.
Cu această rată țara noastră se află pe ultimul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.
De ce România este codașă la digitalizare
1. Lipsa investițiilor în tehnologii moderne
Majoritatea IMM-urilor din România evită investițiile în digitalizare din cauza lipsei de fonduri sau a unei planificări strategice pe termen lung. Tehnologii precum AI, cloud computing, automatizare sau vânzările online sunt percepute ca „lux”, nu ca necesitate.
2. Educație digitală deficitară
Doar 56% dintre cetățenii UE au competențe digitale de bază sau peste medie. În România, acest procent este și mai mic. Lipsa competențelor în rândul angajaților face ca multe firme să evite implementarea soluțiilor digitale, de teama incapacității de a le gestiona.
3. Bariere birocratice și lipsa de încredere
Procesele administrative complicate, lipsa sprijinului concret și neîncrederea în sistemele digitale descurajează antreprenorii să digitalizeze procesele interne. Mulți încă preferă facturarea manuală, contractele pe hârtie și interacțiunile fizice.
4. Slaba implicare a companiilor în formarea angajaților
La nivelul UE, 22% dintre firme oferă cursuri de perfecționare în competențe digitale. În Finlanda, acest procent ajunge la 38%. În România, numărul este nesemnificativ. Lipsa formării în domeniul IT reduce competitivitatea și capacitatea de adaptare a afacerilor.
5. Pondere scăzută a specialiștilor ITC
Doar 3% dintre angajații români lucrează în domenii IT, față de 9% în Suedia și 8% în Finlanda și Luxemburg. Deși România are un potențial ridicat (cu multe universități tehnice și o diaspora IT valoroasă), mulți specialiști aleg să lucreze în străinătate sau pentru companii externe, nu pentru IMM-uri locale.
44% dintre cetățenii UE nu au competențe digitale de bază
În anul 2023, peste 90% dintre persoanele din Uniunea Europeană au folosit internetul cel puțin o dată pe săptămână. Cu toate acestea, doar 56% aveau competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază.
În rândul țărilor membre UE, cea mai mare proporție a persoanelor cu competențe digitale de bază sau mai avansate în 2023 s-a înregistrat în:
- Țările de Jos (83%),
- Finlanda (82%),
- urmate de Irlanda (73%),
- Danemarca (70%)
- și Cehia (69%).
Specialiștii în ITC reprezintă 5% din persoanele angajate în UE
Conform obiectivelor digitale ale UE, până în 2030 ar trebui să fie angajați cel puțin 20 de milioane de specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (ITC), cu o participare echilibrată între femei și bărbați.
În 2024, peste 10 milioane de persoane lucrau în UE ca specialiști în ITC, ceea ce reprezenta 5% din totalul angajaților. Proporția acestora este în creștere de peste un deceniu, cu o majorare de 1,6 puncte procentuale față de 2014.
Cele mai mari procente de angajați în ITC s-au înregistrat în:
- Suedia (9%),
- Luxemburg și Finlanda (ambele 8%).
Cele mai mici procente au fost în:
- Grecia și România (ambele 3%).
Femeile în domeniul ITC
Deși s-a înregistrat o ușoară creștere a ponderii femeilor în sectorul ITC în ultimul deceniu, bărbații domină în continuare acest domeniu: 81% dintre specialiștii ITC erau bărbați, comparativ cu 19% femei în 2024.
Cele mai mari procente de femei angajate în ITC s-au înregistrat în:
- Estonia (28%),
- România, Bulgaria și Letonia (toate 27%).
Cele mai mici procente au fost în:
- Cehia (13%),
- Malta și Ungaria (ambele 15%).
1 din 5 companii din UE oferă formare digitală angajaților
Competențele digitale pot fi dobândite în diverse contexte: în școală, în mod privat sau la locul de muncă. Companiile pot juca un rol esențial în dezvoltarea competențelor digitale ale personalului.
În 2024, 22% dintre companiile din UE au oferit formare pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea competențelor ITC ale angajaților.
Țările fruntașe în acest domeniu au fost:
- Finlanda (38%),
- Belgia (37%),
- Danemarca (35%).
În funcție de dimensiunea afacerii:
- 73% dintre companiile mari ofereau astfel de formare,
- comparativ cu doar 21% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
