Totul despre proiectul voucherelor de vacanță pentru angajații din mediul privat

Avantajul principal al introducerii voucherelor de vacanță este suma de 1.450 pe care fiecare angajat din mediul privat le-ar putea deconta cu acestea în timpul unui sejur în România, așa cum provedere proiectul de lege. Dezavantajul ar fi reprezentat de cheltuieli suplimentare pentru angajator, dar și de faptul că operatorii din domeniu vor fi tentați să crească artificial prețurile știind că oricum angajații din mediul privat și de stat vor trebui să le calce pragul pentru a folosi voucherele, consideră specialiștii din domeniu.

Numărul de salariaţi activi este la acest moment de 5,71 milioane persoane, potrivit datelor furnizate de către Inspecţia Muncii. Dintre aceştia, 4,5 milioane de angajaţi sunt din mediul privat, iar 1,2 milioane lucrează la stat

Documentul, aflat în curs de adoptare, completează legislaţia şi stimulează acordarea voucherelor de vacanţă în mediul privat, în valoare de 1.450 de lei/angajat/an. Și valoarea tichetelor de vacanță acordate angajaților de la stat este tot de 1.450 de lei.

Responsabilitatea angajatorului

Din primele discuții dintre parlamentari și patronatele din domeniu reiese că propunerea companiilor din domeniu este că valoarea tichetelor de vacanță, 1.450 de lei pe an, per angajat. Deși nu există încă un proiect scris, la discuțiile dintre cele două părți s-a stabilit ca angajatorul să nu aibă costuri sau presiuni fiscale suplimentare, ci, dimpotrivă, această valoare acordată să se deducă din valoarea de CAS-uri, contribuții pe salarii pe care ar fi trebuit să o plătești pe acel angajat.

„Ca angajator privat, contribui cu mai puțin la taxele pe care le aveam de plătit, dar îi acord de acea valoare angajatului meu posibilitatea de a cunoaște și a descoperi România împreună cu familia, rudele sau prietenii apropiați, ceea ce va ajuta inclusiv la refacerea capacității sale de muncă, pentru că altfel poate că acel angajat nu și-ar fi permis o vacanță. Măsura va ajuta, fără îndoială, și industria ospitalității din România”, ne-a explicat Corina Marin, președintele de onoare al Asociaţiei Patronale RESTO Constanţa şi Secretar General al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).

Actul normativ a primit aviz favorabil de la Consiliul Economic şi Social şi, potrivit declaraţiilor liderilor politici, are susţinerea tuturor formaţiunilor care formează coaliţia majoritară în Parlament.

Viitorul act normativ trebuie să reglementeze foarte clar modul de acordare şi de deducere a acestor cheltuieli, astfel încât mediul de afaceri să fie stimulat să aplice prevederile acestuia.

Ce spun politicienii

„Există studii, unul fiind elaborat de trei profesori ai Academiei de Studii Economice, care ne arată că la 1 leu investit într-un voucher de vacanţă se întorc în bugetul de stat 1,2 lei şi că, prin efectul acestei legi, se vor crea între 150.000 şi 200.000 de locuri de muncă noi şi că, pentru 1 leu infuzat în piaţă, printr-un voucher, valoarea nominală în PIB este de 1,51 lei”, a declarat Eugen Ţapu Nazare, preşedintele Comisiei pentru antreprenoriat şi turism.

La rândul său, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a subliniat impactul pe care actul normativ îl va avea asupra unor sectoare ale economiei.

„Această lege este necesară şi are multe beneficii: se elimină inechitatea între salariaţii din sistemul public şi cei peste 4,2 milioane de salariaţi din sistemul privat; se încurajează încheierea de contracte de muncă şi reduce presiunea fiscală, în condiţiile în care la noi costul fiscal pe angajat este de peste 40%, cel mai ridicat din UE; cel puţin două treimi din valoarea acestor vouchere se vor întoarce în economie; se impulsionează sectoare importante din economie, turismul şi HoReCa, dar şi alte industrii conexe”, a afirmat Gorghiu.

”Sunt un susţinător al acestei legi pentru că eu cred că rezolvă o mare nedreptate, aceste discriminări care se fac între salariaţii de la stat şi cei de la privat... În al doilea rând, vine în completarea altor acte normative şi proiecte care stimulează creşterea turismului intern. Vorbim despre 100 de miliarde de euro care vor fi investiţi, în perioada următoare, în turism, prin PNRR, din fondurile de coeziune şi prin programul de politici agricole comune. Pentru că obiectivul este ca, în următorii câţiva ani, turismul românesc să susţină 10% din PIB-ul României”, a declarat, la rândul său, senatorul Vlad Mircea Pufu.

Ce spun patronatele

Corina Martin consideră că aceste tichete ar ajuta sectorul turistic din România, afectat grav în ultimii ani de pandemie.

„Circulația tichetelor de vacanță ne ajută foarte mult și România rămâne, datorită tichetelor de vacanță, o destinație constant cerută atunci când vine vorba de o mini-vacanță sau de o vacanță ceva mai lungă, dar chiar și pentru un city break. Avem constănțeni care merg în city break-uri la Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca sau Iași. De câte ori reușim să introducem zbor care leagă Constanța de aceste orașe, oamenii merg să le viziteze“, a spus Corina Martin.

„Aceste tichete de vacanță reprezintă gura de oxigen, supapa de supraviețuire chiar - s-a dovedit și în pandemie - pentru destinațiile din România, lăsate fără promovare. De fapt, cea mai mare problemă a turismului românesc nu este faptul că nu am avea hoteluri bune sau ce să vizităm în această țară, ci promovarea face ca România să nu atragă un număr mare de turiști străini”, crede Corina Marin.

Turismul autohton susținut de turiștii români

Sectorul turistic atrage foarte puțin străini, așa că turiștii români sunt ținta companiilor din domeniu. Conform datelor Corinei Marin, unul din cinci turiști care ajung pe litoral vin motivați de aceste tichete. Alte 3 din 5 persoane vin la mare doar în weekend, o dată sau de mai multe ori pe parcursul verii, conform datelor patronatelor.

În vara lui 2019, înainte ca pandemia de coronavirus să decimeze numărul turismului, aproximativ 1,5 milioane de turiști străini s-au îndreptat spre coasta Bulgariei Mării Negre. În schimb, doar 44.000 de oaspeți străini au optat pentru plajele cu nisip alb din România în același an.

„Bulgarii și turcii au confortul resorturilor aproape de plaje sistemul all inclusive. Grecii au peisajele, legendele, apa și nenumăratele insule. România nu s-a promovat, litoralul nu a avut și nu are o identitate, cel puțin atunci când a venit vorba de promovarea pentru turistul străin”, spune Traian Bădulescu, consultant în turism.

Specialistul crede că principala cauză este lipsa investițiilor de la malul mării, dar și lipsa unei viziuni comune între sectoarele public și privat.

„Litoralul românesc e unul banal ca prezentare, în care mergi să stai la soare, pe o plajă cu nisip și să intri într-o apă caldă, în care poți face baie. Și cred că asta e greșit, litoralul românesc, cel puțin în ultimii ani, s-a dezvoltat mult și ofere multe atracții care nu sunt încă promovate. România nici nu a avut buget de promovare externă, în timp ce țările din jur, dacă ne referim la ele, au avut”, mai punctează Traian Bădulescu.

Perspectivele sectorului în 2023

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și companiile din domeniu doresc ca încasările din domeniul turistic să crească în 2023 cu peste 20% față de anul trecut. Sectorul turistic a avut, în 2021, venituri de 1,1 miliarde dolari: segmentele cu cele mai mari încasări au fost cele ale agențiilor de turism și hotelurilor. Veniturile înregistrate de către companiile care au oferit pachete de vacanțe au fost de circa 697 milioane dolari, conform datelor platformei statista.com. Pentru 2022, estimările se ridică până la 1,4 miliarde de dolari

Turismul va fi afectat și de modificările din sectorul complementar, cel din HoReCa, unde s-a schimbat sistemul de impozitare de la 1 ianuarie 2023.

„Aș prezenta situația de la sectorul HoReCa, în care termenul de intrare în vigoare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau a opțiunii pentru impozit pe profit a fost dus către data de 1 ianuarie 2023. O modificare importantă a Codului fiscal în beneficiul economiei, din punctul nostru de vedere, o reprezintă extinderea facilității de scutire a profitului, scutirea de impozit a profitului reinvestit și pentru zona de dezvoltare, de procesare, producție, pentru că avem acest feedback în economie. Economia reacționează pozitiv atâta timp cât este sprijinită și trebuie să fie sprijinită și fiscal", a menționat la finalul anului trecut ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

El a arătat că au fost eliminate din actul normativ o serie de excepții, cum ar fi cota redusă de TVA de 5% la serviciile de restaurant, cazare și catering, în aceste sectoare revenindu-se la cota de 9%. De asemenea, s-a revenit la cota de TVA de 19% la băuturile pe bază de îndulcitori sau zahăr.

Analiza pe 2022

Sectorul turistic și-a revenit în 2022, după pandemie, iar pentru anul care urmează își propune să crească. TUI TravelCenter chiar și-a propus dublarea cifrei de afaceri, așa cum a declarat în cadrul unei conferințe de presă, Ştefan Leontin Joos, CEO al companiei.

El a spus că efectele războiului de la graniță s-au resimțit în piața de profil cel mai mult în luna martie, în prezent întrebarea pe care o are toată lumea fiind „cum se va ieși din această iarnă?”. În opinia reprezentantului TUI, pe fondul situației geo-politice și economice, paradigma s-a modificat într-o anumită măsură, iar unii turiști și-au schimbat prioritățile, acum preferând să călătorească decât să dețină o casă spațioasă ori o mașină luxoasă, de exemplu.

În ceea ce privește profilul clientului TUI, categoria turiștilor care aleg destinațiile exotice este formată în special din cupluri și mai puțin din familii cu copii, raport ce este răsturnat în cazul destinațiilor considerate de masă, precum Antalya sau Egipt, două dintre locațiile către care compania va opera zboruri și în sezonul de iarnă, pentru care se fac rezervări chiar începând cu jumătatea lunii august.

Și agenția de turism Eturia estimează pentru 2022 afaceri de aproximativ 20 milioane de euro comparativ cu 2019, anul de referință al turismului mondial când Eturia a înregistrat o cifră de afaceri de circa 13 milioane de euro. Compania a împlinit 15 ani de activitate, timp în care a creat peste 55.000 de vacanțe în 160 de țări ale lumii și a totalizat circa 110 milioane euro încasări, a declarat pentru News.ro Daniela Shah, cofondator Eturia. Ea spune că după 2020, piața de turism s-a modificat, și nu numai, şi a fost totodată remodelat și comportamentul consumatorului. Daniela Shah arată că a observat o dorință de explorare a destinațiilor mai îndepărtate și alocarea unei perioade de ședere mai lungă. Un client Eturia are minimum două vacanțe pe an pentru care alocă un buget mediu de 3.000 euro pe pachet.

„Dacă ar fi să transpunem întreaga perioadă în cifre, am avut peste 80.000 de clienți, care au ales cel puțin o dată serviciile noastre, am creat peste 55.000 de vacanțe în 160 de țări ale lumii și am totalizat cam 110 milioane euro încasări”, a declarat Daniela Shah, cofondator Eturia.

Topul companiilor

Cele mai importante companii din domeniu, raportat la cifra de afaceri pe 2021, sunt:

• Fly Go Voyager din București
• Sunmedair Travel&Tourism Services SRL
• Travel Time D&R SRL din București
• Weco TMC SRL din București
• Vola.ro SRL din București
• Wens Tour SRL din Bistrița-Năsăud
• Danco Pro Communication SRL
• Veltravel.ro SRL din București
• Luxtraveldeal SRL din București

A avut o cifră de afaceri de 119 milioane lei.

A avut o cifră de afaceri de 47,2 milioane lei.

A avut o cifră de afaceri de 46,4 milioane lei.

A avut o cifră de afaceri de 37,9 milioane lei.

A avut o cifră de afaceri de 31,4 milioane lei.

A avut o cifră de afaceri de 25,8 milioane lei.

A avut o cifră de afaceri de 24,4 milioane lei.

Romania Travel Plus SRL din București

A avut o cifră de afaceri de 22,4 milioane lei.

A avut o cifră de afaceri de 13,3 milioane lei.

A avut o cifră de afaceri de 12,9 milioane lei.